Melatonina se găsește natural în vișine, nuci, roșii și cereale; Ce arată studiile despre efectele acestor alimente asupra somnului

Vișinele, cerealele și nucile conțin melatonină, dar efectele asupra somnului rămân insuficient confirmate

Redacția AGRONET.roPublicat 21 noiembrie 2026 la 13:437 min citire
Bol cu vișine, nuci, fistic, roșii și cereale așezate pe o masă, pe fundal de câmp agricol.
Conținutul de melatonină al produselor vegetale poate varia în funcție de specie, soi, condițiile de cultivare și maturitate.
În acest articol

Melatonina, hormonul care contribuie la reglarea ciclului de somn și veghe, se găsește în mod natural și în alimente obișnuite, inclusiv în vișine, roșii, struguri, nuci, fistic și cereale. Un studiu de sinteză publicat în aprilie 2026 în revista științifică Food Science & Nutrition a analizat 19 cercetări despre efectele acestor alimente asupra somnului. Concluzia este că unele produse, în special vișinele și sucul obținut din acestea, ar putea îmbunătăți durata și calitatea odihnei, însă rezultatele nu sunt suficient de uniforme pentru a stabili recomandări alimentare precise.

Subiectul prezintă interes și pentru agricultură, deoarece conținutul de melatonină al produselor vegetale diferă în funcție de specie, soi, condițiile de cultivare și maturitate. Cercetările deschid o direcție de studiu privind valoarea nutritivă a fructelor, legumelor și cerealelor, fără să demonstreze deocamdată că anumite soiuri ar putea fi comercializate drept remedii pentru problemele de somn.

Ce alimente conțin melatonină și ce au descoperit cercetătorii

Melatonina este produsă în organismul uman, în principal de glanda pineală, iar secreția sa este influențată de alternanța dintre lumină și întuneric. Substanța există însă și în numeroase organisme vegetale, unde participă la procese legate de creștere, dezvoltare și reacția la stres.

În literatura științifică, melatonina de origine vegetală mai este numită fitomelatonină.

Cercetătorii au identificat-o în fructe, legume, cereale, semințe și produse de origine animală. Concentrațiile pot varia considerabil chiar între produse din aceeași categorie.

Aliment

Ce se știe despre melatonină

Vișine

Unele soiuri, inclusiv Montmorency, au fost investigate în studii clinice privind somnul

Fistic

Au fost raportate concentrații relativ ridicate, dar fără dovezi clinice suficiente privind îmbunătățirea somnului

Nuci

Conțin melatonină, în cantități care variază în funcție de produs și metoda de analiză

Roșii

Au fost incluse în cercetări privind aportul alimentar de melatonină și parametrii somnului

Kiwi

Există studii care indică posibile beneficii asupra somnului, fără confirmarea unui efect datorat exclusiv melatoninei

Struguri

Melatonina a fost identificată în diferite soiuri, inclusiv în strugurii pentru vin

Ovăz, grâu și orz

Conțin cantități măsurabile de melatonină

Banane și ananas

Consumul a fost asociat în unele experimente cu modificări ale nivelului de melatonină din organism

Lapte

Conține în mod natural melatonină, în concentrații variabile

Datele sunt susținute de analiza științifică realizată de cercetători de la University of Southern Queensland, care a evaluat atât sursele alimentare, cât și rezultatele experimentelor efectuate pe oameni.

Un aspect important este că un aliment cu o concentrație mai mare de melatonină nu produce neapărat un efect mai puternic asupra somnului. Contează cantitatea consumată, absorbția substanței și interacțiunea cu ceilalți compuși prezenți în produs.

Vișinele au unele dintre cele mai interesante rezultate

Dintre produsele vegetale investigate, vișinele se numără printre cele pentru care există date clinice mai consistente.

Un studiu publicat în European Journal of Nutrition a urmărit 20 de voluntari care au consumat concentrat de suc de vișine Montmorency sau un produs placebo, timp de șapte zile.

Cercetătorii au observat o creștere a nivelului unui metabolit urinar al melatoninei, precum și îmbunătățiri ale duratei și eficienței somnului.

Un alt experiment realizat pe adulți cu insomnie a raportat o creștere medie a duratei somnului de aproximativ 84 de minute după consumul de suc de vișine, comparativ cu placebo.

Rezultatul este interesant, dar studiul a fost foarte mic: numai opt participanți au finalizat experimentul. Prin urmare, diferența observată nu poate fi generalizată la întreaga populație.

Mai mult, beneficiile pot avea legătură și cu alți compuși din vișine, inclusiv polifenoli și substanțe care influențează metabolismul triptofanului.

Pentru pomicultură, aceste cercetări oferă un argument pentru studierea suplimentară a compoziției biochimice a soiurilor de vișin.

Nu există însă suficiente dovezi pentru a afirma că vișinele românești, indiferent de soi, produc aceleași efecte observate în experimentele cu Montmorency.

Câtă melatonină se găsește efectiv în fructe și cereale

Una dintre dificultățile cercetării este măsurarea concentrațiilor foarte mici de melatonină.

În multe alimente, aceasta este exprimată în nanograme pe gram. Un nanogram reprezintă a miliarda parte dintr-un gram.

Studiul de sinteză publicat în 2026 menționează, pe baza unor cercetări anterioare, următoarele valori orientative:

Produs

Concentrație raportată

Grâu

14,9 ng/g

Ovăz

7,7 ng/g

Orz

6,0 ng/g

Vișine

Aproximativ 13–15 ng/g

Struguri

9,3 ng/g

Căpșuni

11,26 ng/g

Aceste valori provin din cercetări diferite și nu reprezintă medii universale pentru fiecare cultură. În cazul unor alimente, literatura raportează variații foarte mari, inclusiv între rezultatele obținute prin metode analitice diferite.

Pentru a înțelege ordinul de mărime, la o concentrație ipotetică de 15 ng/g, o porție de 200 de grame ar furniza aproximativ 3 micrograme de melatonină.

Prin comparație, un supliment care conține 1 mg furnizează 1.000 de micrograme.

Diferența este considerabilă, dar nu trebuie interpretată drept o echivalență a efectelor biologice. Melatonina ingerată prin alimente poate avea o biodisponibilitate diferită, iar alimentele conțin și alte substanțe active.

Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) avertizează că nivelurile măsurate în produsele alimentare variază atât de mult încât nu există încă date suficient de fiabile pentru a estima aportul obișnuit de melatonină al populației.

Soiul, lumina și momentul recoltării pot influența conținutul de melatonină

Din perspectiva producției agricole, unul dintre cele mai interesante aspecte este că melatonina nu reprezintă o caracteristică fixă a unui aliment.

Plantele o sintetizează prin mecanisme proprii, iar concentrația poate fi influențată de condițiile de mediu și de stresul fiziologic.

În evaluarea sa, BfR identifică mai mulți factori care pot modifica nivelul melatoninei din plante:

  • Temperatura și variațiile termice.
  • Durata și intensitatea expunerii la lumină.
  • Stadiul de maturare.
  • Atacul dăunătorilor și alte forme de stres.
  • Particularitățile genetice ale plantei.

Aceste observații au relevanță pentru cercetarea agricolă, inclusiv pentru ameliorarea soiurilor și studiul compoziției nutritive a recoltelor.

Totuși, faptul că stresul poate influența sinteza melatoninei nu înseamnă că expunerea intenționată a culturilor la condiții nefavorabile ar produce automat fructe mai valoroase.

Stresul termic, hidric sau biologic poate reduce randamentul, calitatea comercială și durata de păstrare a produselor.

De asemenea, nu există suficiente date pentru a recomanda o anumită tehnologie de cultivare sau o dată de recoltare exclusiv pentru creșterea concentrației de melatonină.

Ce spun cele mai recente cercetări despre efectul asupra somnului

Analiza publicată în Food Science & Nutrition a inclus 14 studii de intervenție și cinci studii observaționale.

Autorii au identificat rezultate favorabile pentru unele produse, în special vișine Montmorency, cireșe din Valea Jerte, kiwi și roșii. Totuși, metodele de cercetare, durata intervențiilor și caracteristicile participanților au fost diferite.

O altă analiză științifică din 2026, dedicată relației dintre alimentație și somn, consideră că dovezile privind efectele alimentelor individuale, inclusiv kiwi și produsele din vișine, rămân preliminare și nu justifică tratarea lor drept intervenții consacrate împotriva tulburărilor de somn.

Prin urmare, trebuie diferențiate trei lucruri:

  1. Prezența melatoninei în aliment – demonstrată prin analize de laborator pentru numeroase produse.
  2. Modificarea nivelului de melatonină în organism după consum – observată în unele studii.
  3. Îmbunătățirea efectivă a somnului – raportată pentru anumite produse, dar încă insuficient documentată pentru recomandări generale.

Mai există o dificultate: alimentele studiate conțin și triptofan, vitamine, polifenoli sau alți compuși care pot influența metabolismul și somnul.

Atribuirea întregului efect melatoninei ar simplifica excesiv rezultatele cercetărilor.

Există o oportunitate pentru producătorii agricoli?

Identificarea melatoninei în produsele vegetale poate contribui la cercetarea unor noi caracteristici de calitate, alături de conținutul de vitamine, antioxidanți și alți compuși bioactivi.

Pentru producătorii de vișine, nuci, struguri sau cereale, studiile pot reprezenta un punct de plecare pentru colaborări cu instituții de cercetare și laboratoare specializate.

O eventuală valorificare comercială ar necesita însă determinarea concentrațiilor în produse concrete, verificarea stabilității acestora după procesare și demonstrarea beneficiilor prin cercetări adecvate.

În Uniunea Europeană, simpla identificare a melatoninei într-un aliment nu permite promovarea acestuia ca tratament pentru insomnie. Mențiunile referitoare la sănătate trebuie să respecte regulile europene, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.

Pentru moment, valoarea practică a acestor descoperiri este mai mare pentru cercetarea nutrițională și agricolă decât pentru lansarea unor produse promovate drept soluții naturale pentru somn.

Vișinele rămân cel mai bine investigate dintre fructele menționate, dar încă nu există dovezi suficiente pentru stabilirea unei doze alimentare care să asigure un efect previzibil asupra somnului.

Cercetările viitoare vor trebui să compare soiuri, concentrații, metode de procesare și efecte asupra organismului în studii mai ample. Abia atunci s-ar putea determina dacă nivelul natural de melatonină poate deveni un criteriu relevant în selecția și valorificarea comercială a anumitor produse agricole.

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității