În acest articol
Germania construiește un sistem de stocare de peste 700 MWh, iar România accelerează în aceeași direcție, într-un moment în care producția fotovoltaică ridicată face din baterii una dintre investițiile esențiale pentru echilibrarea rețelelor electrice. Proiectul de la Staßfurt, prezentat de agrarheute, are o valoare estimată inițial la 250 de milioane de euro și ar urma să depășească 700 MWh capacitate de stocare. În România, Transelectrica raporta deja 599 MW de putere instalată în sisteme de stocare și 1.129,7 MWh capacitate energetică la 1 aprilie 2026, iar ritmul racordărilor a accelerat ulterior.
Comparația este relevantă și pentru agricultură. Germania construiește baterii mari în regiunile unde producția eoliană și solară poate depăși temporar capacitatea de absorbție a rețelei. România începe să se confrunte cu aceeași problemă: fotovoltaicele au ajuns în anumite ore să furnizeze peste jumătate din producția internă de electricitate, în timp ce fermele și industria alimentară investesc tot mai mult în producție proprie pentru autoconsum.
Germania investește 250 de milioane de euro într-un singur proiect
Sistemul de la Staßfurt, în Saxonia-Anhalt, este construit de Eco Stor și va fi format din mai multe blocuri.
Prima etapă are o putere de 100 MW, iar alte două blocuri, cu o putere totală de 300 MW, sunt prevăzute pentru conectare începând din 2027. Întregul amplasament ar urma să depășească 700 MWh.
Potrivit companiei, energia acumulată ar putea alimenta teoretic aproximativ 500.000 de gospodării timp de două ore.
Proiectul are însă o funcție mai importantă decât această comparație cu consumul casnic. Bateria poate prelua energie atunci când producția eoliană sau fotovoltaică este mare și prețurile sunt reduse, apoi o poate restitui rețelei în perioadele cu cerere și prețuri mai mari.
Același sistem poate reacționa în intervale mult mai scurte pentru stabilizarea frecvenței și compensarea dezechilibrelor din rețea.
Investiția este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro și, potrivit autorităților regionale citate de publicația germană, este realizată fără subvenții.
România a trecut deja de faza proiectelor pilot
Diferența față de urmă cu numai câțiva ani este semnificativă.
La 1 februarie 2025, România avea numai 13 instalații de stocare cu baterii autorizate, însumând 137,2 MW putere și aproximativ 269 MWh energie disponibilă, potrivit datelor Transelectrica.
La 1 aprilie 2026, puterea instalată ajunsese deja la 599 MW, iar capacitatea energetică la 1.129,7 MWh.
Ulterior, AGRONET.ro a arătat că numai în cursul anului 2026 au fost conectați încă 663 MW de stocare, ceea ce a transformat bateriile în a doua cea mai mare categorie de capacități noi intrate în Sistemul Electroenergetic Național, după fotovoltaice.
Transelectrica estima în august că până la sfârșitul anului ar putea fi conectați încă aproximativ 1.000 MW de baterii.
Asta înseamnă că România nu mai discută despre stocare ca despre o tehnologie experimentală, ci despre una dintre principalele categorii de investiții energetice ale momentului.
În Constanța se construiește un sistem de 216 MWh cu baterii produse în România
Unul dintre cele mai relevante proiecte pentru comparația cu Germania este dezvoltat de Monsson în județul Constanța.
Compania a pornit inițial cu o unitate de 24 MWh, cu o putere de 6 MW și o durată de descărcare de patru ore. Proiectul este conceput modular și urmează să ajungă la 216 MWh în același amplasament.
Sistemul are o particularitate importantă pentru industria românească: utilizează baterii produse în România de Prime Batteries Technology.
Proiectul este integrat cu producție eoliană și fotovoltaică. Energia poate proveni din parcul eolian existent, din centrala fotovoltaică Gălbiori 2 și, atunci când condițiile o permit, din rețeaua națională.
Capacitatea instalată a fost extinsă ulterior la 72 MWh, reprezentând două dintre cele trei etape ale sistemului planificat de 216 MWh.
La dimensiunea finală, proiectul din Constanța ar avea aproximativ 31% din capacitatea energetică a bateriei de peste 700 MWh construite la Staßfurt.
Proiect | Țară | Capacitate energetică |
|---|---|---|
Staßfurt | Germania | peste 700 MWh |
Proiect Monsson, Constanța | România | 216 MWh planificați |
Total România la 1 aprilie 2026 | România | 1.129,7 MWh |
Comparația arată că România nu are încă un singur amplasament de dimensiunea celui german, dar capacitatea cumulată deja instalată la nivel național depășea în primăvară capacitatea viitorului proiect de la Staßfurt.
Alte proiecte românești urcă deja spre sute de MW
Planurile aflate în rețeaua Transelectrica arată că dimensiunea proiectelor continuă să crească.
Programul de investiții al operatorului de transport pentru 2026 include lucrări de racordare pentru o instalație de stocare la Gura Ialomiței, cu o putere maximă simultană aprobată de 252,25 MW și o putere maximă de absorbție din rețea de 262,25 MW.
Tot în documentația Transelectrica apar proiecte de producție regenerabilă care integrează și baterii. La Moșteni, județul Teleorman, trei proiecte cu o putere totală de 231 MW includ instalații de stocare cu o putere cumulată de 66,5 MW.
Aceste valori indică o schimbare de scară. Bateriile de câțiva MW, dominante în primii ani ai pieței, sunt înlocuite treptat de proiecte de zeci sau sute de MW.
România produce și bateriile pentru o parte din aceste proiecte
Dezvoltarea stocării nu înseamnă doar import de echipamente.
Monsson și Prime Batteries au anunțat în noiembrie 2025 un acord pentru furnizarea a 1.070 MWh de baterii fabricate la Cernica, destinate unor proiecte din România și din alte state europene.
Pentru România, aceasta este o diferență importantă față de prima etapă a expansiunii fotovoltaice, când majoritatea componentelor erau importate.
Existența unei producții locale de baterii poate crea valoare suplimentară prin proiectare, integrare, mentenanță și servicii tehnice, nu doar prin exploatarea instalațiilor după punerea lor în funcțiune.
Agricultura românească a intrat în aceeași tranziție
Pentru ferme, investițiile de sute de MWh din sistemul național pot părea îndepărtate, însă problema pe care o rezolvă este aceeași cu cea întâlnită într-o exploatație cu panouri fotovoltaice.
Energia solară este produsă mai ales la mijlocul zilei, în timp ce consumul unei ferme poate fi distribuit diferit.
Pompele de irigații, răcitoarele de lapte, instalațiile de ventilație, depozitele frigorifice, uscătoarele de cereale și liniile de procesare pot avea vârfuri de consum în alte intervale.
În 2026, AGRONET.ro a arătat că România avea 34.843 de prosumatori persoane juridice, cu aproape 1.952 MW instalați, însă numai 3.853 dintre aceștia aveau și sisteme de stocare.
Datele nu separă fermele de celelalte companii, dar raportul arată decalajul dintre ritmul instalării panourilor și cel al bateriilor.
Pentru exploatațiile agricole, stocarea poate avea mai multe funcții:
- creșterea autoconsumului energiei produse în fermă;
- mutarea energiei fotovoltaice către orele cu consum ridicat;
- reducerea vârfurilor de putere preluate din rețea;
- alimentarea unor consumatori esențiali dacă instalația este proiectată și pentru funcționare de rezervă;
- folosirea mai eficientă a unor capacități fotovoltaice deja instalate.
Germania construiește bateria mare. România construiește o piață întreagă
Proiectul de la Staßfurt este impresionant prin dimensiunea unui singur amplasament. România are însă o evoluție diferită: capacitatea este distribuită între tot mai multe instalații, iar numărul proiectelor mari aflate în dezvoltare crește rapid.
La 1 aprilie 2026, România avea deja 1.129,7 MWh instalați în sisteme de stocare. În paralel, noi proiecte de zeci și sute de MW intră în procesul de racordare, iar industria locală produce baterii pentru unele dintre aceste investiții.
Pentru agricultura românească, comparația cu Germania arată direcția următoarei etape energetice. Instalarea panourilor a fost primul pas. Miza următorilor ani va fi capacitatea de a folosi energia atunci când este necesară, nu doar atunci când soarele sau vântul o produc.
