În acest articol
Amânarea datoriilor nu reduce povara financiară a fermelor, ci mută scadențele și riscul către următoarea campanie agricolă. Un proiect depus în Parlament propune suspendarea, la cererea debitorului, a unor rate și datorii scadente în 2026 până la 1 august 2027, precum și oprirea executărilor silite pe lanțul agricol, potrivit AGRO TV. Reprezentanții Clubului Fermierilor Români și ai distribuției de inputuri au criticat inițiativa în emisiunea „Agricultura la Raport”, avertizând că măsura poate reduce și mai mult accesul exploatațiilor la finanțare.
Inițiativa este un proiect legislativ, nu o facilitate aflată în vigoare. În materialele analizate, nu sunt prezentate o formă adoptată a legii, norme de aplicare sau o procedură prin care fermierii să poată cere deja suspendarea plăților.
Ce datorii ar urma să fie suspendate
Proiectul vizează obligațiile restante și ratele scadente în 2026, inclusiv principalul, dobânzile și comisioanele. În categoria contractelor vizate ar intra creditele, leasingurile și datoriile rezultate din cumpărarea sau furnizarea resurselor materiale agricole.
Până la 1 august 2027 ar urma să fie suspendate și:
- executările silite;
- celelalte măsuri de recuperare a creanțelor;
- cererile pentru deschiderea procedurii de insolvență;
- recuperarea unor datorii de pe lanțul dintre fermieri, distribuitori și furnizori.
Suspendarea nu înseamnă ștergerea datoriei. Principalul rămâne de achitat, iar proiectul trebuie să stabilească exact ce se întâmplă cu dobânzile, costurile finanțării și noul calendar de rambursare.
O recoltă suplimentară nu repară automat bilanțul fermei
Criticii proiectului susțin că amânarea până în vara anului 2027 i-ar oferi fermierului timp pentru încă o recoltă de grâu și rapiță, dar nu îi aduce automat venituri suficiente pentru plata obligațiilor vechi și a costurilor noii campanii.
O fermă care intră în toamna anului 2026 cu datorii neachitate trebuie să finanțeze simultan:
- sămânța, îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor;
- motorina și lucrările agricole;
- ratele și arenda;
- salariile și celelalte cheltuieli curente;
- datoria amânată, care va reveni la plată în 2027.
Dacă exploatația nu generează o marjă suficientă, noua producție acoperă mai întâi costurile proprii. Diferența rămasă poate fi prea mică pentru stingerea restanțelor acumulate anterior.
În dezbaterea AGRO TV, Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, a susținut că o amânare nu aduce capital nou în fermă și poate conduce la repetarea problemelor apărute după intervențiile anterioare asupra plăților.
OUG 4 a permis suspendarea unor rate agricole
Comparația făcută de participanți vizează Ordonanța de urgență nr. 4/2024. Actul normativ a permis suspendarea unor datorii restante și a ratelor, dobânzilor și comisioanelor pentru credite acordate agriculturii și industriei alimentare.
Facilitatea putea fi cerută de debitor dacă negocierile cu creditorul eșuaseră sau se prelungiseră nejustificat. Creditorul analiza documentele, iar aprobarea conducea la modificarea contractului și la elaborarea unui nou grafic de rambursare.
Efectele comerciale ale ordonanței sunt disputate. Reprezentanții consultați de AGRO TV afirmă că măsura a lăsat creanțe nerecuperate, a eliminat companii din distribuție și a redus disponibilitatea furnizorilor de a livra inputuri cu plata după recoltare. Aceste evaluări reprezintă pozițiile participanților la dezbatere, nu un bilanț oficial complet al aplicării ordonanței.
Mihai Moraru a declarat că firma sa mai avea de recuperat aproximativ 4 milioane de euro, dintre care circa 3 milioane de euro ar reprezenta creanțe considerate nerecuperabile. Valoarea este comunicată de reprezentantul companiei și nu este însoțită în material de documente contabile publice.
Creditul furnizor poate deveni mai greu de obținut
O parte dintre ferme cumpără inputurile în primăvară și le achită după recoltare. Furnizorul finanțează astfel indirect campania, asumând riscul ca producția, prețul sau situația financiară a exploatației să nu permită plata la termen.
Suspendarea legală a recuperării creanțelor poate determina furnizorii să răspundă prin:
- reducerea limitelor de credit acordate fermierilor;
- solicitarea unor avansuri mai mari;
- cererea unor garanții suplimentare;
- scurtarea termenelor de plată;
- creșterea costurilor pentru riscul asumat;
- refuzul finanțării exploatațiilor cu datorii mari.
Consecințele nu ar fi identice pentru toate fermele. O exploatație cu un bilanț solid, contracte de vânzare și garanții suficiente poate păstra accesul la capital. Fermele dependente de creditul furnizor și fără lichidități pentru înființarea culturilor sunt mai expuse.
„Amânarea pe lanț nu funcționează”, a declarat Mihai Moraru în cadrul emisiunii.
Reprezentanții fermierilor cer o analiză de impact
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a cerut evaluarea efectelor înaintea adoptării unei noi intervenții asupra contractelor. Agricultura funcționează prin legături între producători, bănci, instituții financiare nebancare, distribuitori, procesatori și comercianți, iar blocarea unei plăți poate afecta capacitatea următoarei verigi de a-și respecta propriile obligații.
O analiză completă ar trebui să estimeze cel puțin:
- numărul și dimensiunea fermelor care ar putea solicita suspendarea;
- valoarea totală a datoriilor eligibile;
- costul dobânzilor acumulate în perioada amânării;
- efectul asupra furnizorilor și distribuitorilor;
- impactul asupra creditării următoarelor campanii;
- numărul exploatațiilor care pot reveni la echilibru;
- riscul ca insolvențele să fie doar întârziate.
Fără aceste date, nu poate fi stabilit dacă măsura salvează ferme viabile sau doar prelungește activitatea unor companii care nu mai pot genera venituri suficiente pentru plata obligațiilor.
Restructurarea trebuie adaptată fiecărei exploatații
Participanții au susținut că soluția ar trebui mutată de la amânarea generală către restructurarea financiară individuală. Aceasta poate presupune prelungirea maturității creditului, corelarea ratelor cu perioadele de încasare, consolidarea unor datorii și introducerea unor garanții.
Clubul Fermierilor Români a discutat și despre un instrument pentru reechilibrarea bilanțieră a exploatațiilor aflate în dificultate, dezvoltat împreună cu instituții financiare. Materialul nu prezintă însă un produs lansat, un buget, o dobândă sau condiții prin care fermierii să îl poată accesa.
În paralel, agricultura are nevoie de finanțări adaptate ciclului de producție, după cum arată analiza agronet.ro despre negocierile pentru viitoarea PAC și costul capitalului. Un credit prea scurt sau rambursat înaintea valorificării recoltei poate dezechilibra ferma chiar dacă investiția finanțată este utilă.
Instrumentele noi sunt încă în pregătire
România discută cu Grupul Băncii Mondiale despre programul AgriConnect pentru ferme și procesatori. Acesta ar putea include capital de lucru, credite, garanții sau investiții de capital, dar nu are încă un buget național, o dată de lansare ori criterii publicate.
La nivel european a fost aprobat și un mecanism de lichiditate pentru situații de criză, care permite statelor să folosească fonduri de dezvoltare rurală și contribuții naționale. Aplicarea în România depinde însă de deciziile autorităților și de modificarea planului strategic, iar sprijinul nu este automat disponibil tuturor fermierilor.
Pentru fermele îndatorate, diferența esențială este între o pauză la plată și o restructurare care poate fi susținută din veniturile viitoare. Prima mută termenul. A doua trebuie să reducă presiunea anuală, să păstreze finanțarea campaniei și să ofere creditorului o perspectivă realistă de recuperare.
Până la adoptarea și publicarea unei eventuale legi, fermierii nu trebuie să includă suspendarea până la 1 august 2027 în planul de numerar al exploatației. Ratele, datoriile comerciale și procedurile de recuperare rămân guvernate de contractele și legislația aflate în vigoare.
