În acest articol
Radu Musteață a părăsit Ministerul Agriculturii după numai două zile, fiind eliberat oficial din funcție la 24 iulie 2026, după ce președinta Maia Sandu a luat act de demisie prin decret, potrivit Moldova 1. Plecarea nu a fost o revocare pentru o apartenență politică dovedită, ci finalul unei crize de credibilitate: ministrul a negat inițial că ar fi participat la reuniuni ale fostului Partid Democrat din Moldova, apoi a recunoscut că asistase câteva luni la asemenea ședințe și și-a cerut scuze pentru că nu spusese acest lucru de la început.
Musteață fusese învestit la 22 iulie în Guvernul condus de Vasile Tofan, după aproape cinci ani la conducerea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Mandatul său politic s-a încheiat înainte ca prioritățile anunțate pentru irigații, exporturi, zootehnie și pregătirea agriculturii pentru integrarea europeană să poată fi transformate în măsuri. Până în seara zilei de 24 iulie, Guvernul nu anunțase un succesor.
De la nominalizare la demisie în opt zile
Radu Musteață a fost prezentat drept viitor ministru al Agriculturii la 17 iulie, când premierul desemnat Vasile Tofan a publicat componența propusă a noului Cabinet. El urma să o înlocuiască pe Ludmila Catlabuga și era unul dintre cei patru miniștri noi ai echipei guvernamentale.
Cronologia mandatului arată cât de repede s-a transformat nominalizarea într-o problemă politică:
Data | Eveniment |
|---|---|
17 iulie 2026 | Vasile Tofan îl propune pe Radu Musteață pentru Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare |
21 iulie 2026 | Parlamentul acordă votul de încredere Guvernului; în spațiul public apar fotografii și acuzații privind legături anterioare cu PDM |
22 iulie 2026 | Guvernul depune jurământul, iar Musteață devine oficial ministru |
22–23 iulie 2026 | Musteață respinge acuzațiile, apoi oferă o explicație mai amplă despre participarea la întâlniri politice |
24 iulie 2026 | Își prezintă demisia, recunoaște că a participat câteva luni la ședințe ale fostului PD și își cere scuze |
24 iulie 2026 | Maia Sandu semnează decretul prin care ia act de demisie |
Guvernul Tofan fusese votat în Parlament la 21 iulie, cu 53 de voturi ale deputaților PAS. Cabinetul a depus jurământul în ziua următoare, la Președinție.
Experiența de la ANSA a stat la baza numirii
Radu Musteață conducea ANSA din octombrie 2021. Potrivit profilului publicat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, acesta are pregătire în tehnologia produselor alimentare, chimie ecologică și protecția mediului. Înaintea numirii la conducerea agenției, ocupase funcții în structurile de siguranță alimentară și condusese Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
Experiența sa la ANSA a fost principalul argument invocat ulterior de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a afirmat că și-ar fi dorit ca Musteață să rămână în Guvern. Liderul PAS i-a atribuit o contribuție la deschiderea pieței europene pentru unele produse moldovenești și la gestionarea unor episoade de pestă porcină africană, gripă aviară și controverse privind importurile de carne din Ucraina.
Aceste aprecieri reprezintă evaluarea politică a lui Grosu. Ele nu schimbă însă faptul că Musteață a intrat în Guvern cu un profil administrativ și sanitar-veterinar, fără experiență anterioară într-o funcție ministerială.
Imediat după învestire, noul ministru a prezentat prin Moldpres principalele direcții pe care intenționa să le urmărească:
- modernizarea sistemelor de irigații;
- creșterea rezilienței fermelor la schimbările climatice;
- sporirea competitivității produselor alimentare;
- deschiderea unor piețe noi de export, în special în Uniunea Europeană;
- modernizarea zootehniei și creșterea productivității efectivelor;
- simplificarea regulilor pentru gospodăriile producătoare, pensiunile rurale și sectorul HoReCa;
- consolidarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
- pregătirea instituțiilor pentru accesarea fondurilor de preaderare.
Mandatul de două zile nu permite atribuirea vreunui rezultat acestor obiective.
Fotografiile și acuzațiile privind fostul PDM
Controversa a început după ce Veaceslav Burlac, fost membru PDM și lider al formațiunii Respect Moldova, a publicat fotografii despre care a susținut că îl arată pe Musteață la activități ale organizației PDM din sectorul Ciocana al Chișinăului.
Într-o intervenție televizată din seara zilei de 22 iulie, Musteață a negat că ar fi participat la ședințe PDM, că ar fi deținut carnet de partid sau că ar fi avut o funcție în organizația teritorială. El a pus inițial sub semnul întrebării autenticitatea ori interpretarea imaginilor și a declarat că ar demisiona dacă s-ar demonstra contrariul.
A doua zi, explicația sa a devenit mai nuanțată. Musteață a spus că, în perioada studenției, îl cunoscuse pe fostul deputat PLDM Nae Simion Pleșca și participase la întâlniri cu cetățeni sau susținători organizate în jurul acestuia. A continuat să respingă ideea că ar fi fost membru PDM ori conducător al unei structuri de partid.
Separat, reprezentanți ai Partidului Social Democrat European, succesorul politic al PDM, au susținut că Musteață fusese membru al organizației din Ciocana și că una dintre fotografii îl prezenta primind un carnet. În materialele publice analizate nu apare însă un registru oficial, un formular de adeziune sau o confirmare instituțională care să dovedească apartenența sa formală.
În această etapă, premierul Vasile Tofan i-a acordat susținere condiționată. El a declarat că nu va lua decizii pe baza unor fotografii interpretate politic, dar că nu va tolera lipsa de sinceritate dacă vor apărea dovezi care contrazic explicațiile ministrului, potrivit relatării Moldova 1.
Recunoașterea a venit după prezentarea demisiei
În dimineața zilei de 24 iulie, Musteață și-a anunțat retragerea. Premierul a acceptat cererea și a descris-o drept o decizie personală și un gest de responsabilitate menit să protejeze încrederea în Guvern, potrivit anunțului privind demisia.
În prima sa declarație, Musteață a susținut că nu dorește ca informațiile pe care le considera false sau manipulatoare să afecteze activitatea Cabinetului. Ulterior, după oficializarea plecării, acesta a publicat un nou mesaj în care și-a cerut scuze pentru că nu dezvăluise din proprie inițiativă participarea sa, timp de câteva luni, la ședințe ale fostului Partid Democrat.
Fostul ministru a recunoscut că trebuia să menționeze de la început existența acelei interacțiuni, chiar dacă o considera nesemnificativă. El a precizat că după 2018 nu a mai avut legături cu formațiunea și a respins acuzația că ar fi încercat să mintă intenționat.
Această recunoaștere a mutat disputa de la întrebarea dacă Musteață deținuse sau nu un carnet PDM la diferența dintre negarea inițială și explicația oferită ulterior. Apartenența formală a rămas nedovedită în documentele publice, însă participarea la ședințe a fost confirmată chiar de fostul ministru.
Decretul nu este o demitere prezidențială
Președinta Maia Sandu a semnat Decretul nr. 698-X din 24 iulie 2026, prin care a luat act de cererea de demisie. Actul publicat de Președinția Republicii Moldova a produs eliberarea oficială din funcție în aceeași zi.
Din punct de vedere instituțional, Maia Sandu nu l-a demis pe Musteață ca sancțiune proprie. Ministrul a renunțat la mandat, premierul a acceptat cererea, iar președinta a finalizat procedura prin decret.
Igor Grosu a calificat plecarea drept o „demisie de onoare” și a spus că participarea anterioară la un partid nu ar fi reprezentat în sine un motiv pentru excluderea din Guvern. În evaluarea sa, problema a fost felul în care informația a fost comunicată public. Analistul Anatol Țăranu a formulat o concluzie asemănătoare, considerând că episodul privește credibilitatea unui membru al Guvernului, nu simpla asociere politică din trecut.
Ministerul rămâne cu dosare agricole care nu pot aștepta
Demisia nu suspendă activitatea administrativă a Ministerului Agriculturii și nu anulează programele aflate în derulare. Funcționarii, agențiile subordonate și structurile de plăți își continuă activitatea în limitele atribuțiilor existente.
Absența unui titular contează însă pentru stabilirea priorităților, reprezentarea sectorului în Guvern și avansarea unor decizii politice. Succesorul va trebui să precizeze dacă păstrează direcțiile anunțate de Musteață și în ce calendar pot fi urmărite.
Printre dosarele care necesită continuitate se află:
- investițiile în irigații și adaptarea agriculturii la secetă;
- consolidarea AIPA și pregătirea mecanismelor pentru fondurile de preaderare;
- alinierea controalelor sanitar-veterinare la cerințele Uniunii Europene;
- accesul produselor moldovenești pe piețe externe;
- modernizarea fermelor zootehnice;
- simplificarea regulilor pentru micii producători;
- reorganizarea unor instrumente sectoriale.
Un asemenea dosar este proiectul privind schimbarea mecanismului de administrare a Fondului Viei și Vinului, analizat de AGRONET.ro. Inițiativa ar readuce gestionarea directă a banilor la Oficiul Național al Viei și Vinului, fără să modifice contribuțiile producătorilor sau destinația fondului.
Pentru agricultori, schimbarea ministrului nu produce imediat o modificare a subvențiilor, autorizațiilor ori condițiilor de export. Riscul apare dacă desemnarea succesorului și reașezarea priorităților întârzie deciziile care au nevoie de coordonare politică.
Vasile Tofan a anunțat că va propune rapid un nou ministru. Până la comunicarea numelui și a unui nou program de lucru, sectorul agricol din Republica Moldova rămâne fără un titular care să își asume public calendarul pentru irigații, plăți, investiții și negocierile agricole legate de integrarea europeană.
