România cere Uniunii Europene un program special pentru tinerii pescari – finanțare, mentorat și autorizare mai simplă în acvacultură

România propune un pachet european pentru atragerea tinerilor în pescuit și acvacultură după 2028.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 30 iulie 2026 la 09:433 min citire
Bărbat în costum în fața unui peisaj cu apă, dealuri împădurite și instalații de acvacultură.
Simplificarea autorizării și digitalizarea procedurilor sunt condiții importante pentru investițiile tinerilor în acvacultură și pescuit la scară mică.
În acest articol

România propune un pachet de instalare pentru tinerii din pescuit și acvacultură, care să combine finanțarea, formarea profesională, mentoratul și investițiile în tehnologii moderne, potrivit informațiilor publicate de AGERPRES. Propunerea a fost prezentată la reuniunea informală a miniștrilor Uniunii Europene responsabili pentru pescuit, desfășurată în perioada 28–29 iulie 2026, la Cork, în Irlanda.

Delegația română a cerut ca reînnoirea generațională să devină un obiectiv transversal al viitoarei Politici comune în domeniul pescuitului. Poziția include simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru operatorii la scară mică, precum și mecanisme de autorizare mai accesibile pentru investițiile în acvacultură.

Reuniunea nu a stabilit însă un program nou, un buget sau condiții de finanțare pentru instalarea tinerilor. Discuțiile pot influența politicile europene aplicabile după 2028, dar transformarea propunerilor în măsuri concrete va depinde de viitoarele negocieri privind cadrul legislativ și financiar al Uniunii Europene.

Accesul la finanțare trebuie legat de viabilitatea afacerii

Cristian-Mihael Leonov, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a susținut că atragerea tinerilor nu poate fi separată de capacitatea întreprinderilor de a produce venituri și de predictibilitatea regulilor.

„Nu putem vorbi despre reînnoire generațională fără un sector viabil economic, cu reguli clare, condiții de muncă sigure și acces real la finanțare.”

Pentru un tânăr care intenționează să intre în acvacultură, sprijinul inițial reprezintă numai una dintre condiții. Investiția presupune acces la amplasament, licențe și autorizații, amenajarea bazinelor, echipamente, controlul calității apei, prevenirea bolilor și găsirea unei piețe pentru producție.

În pescuitul la scară mică, dificultățile pot include accesul la nave și licențe, costurile echipamentelor, siguranța muncii, fluctuațiile veniturilor și transferul activității între generații. Aceste obstacole au fost prezentate și în analiza AGRONET.ro privind reuniunea de la Cork și accesul tinerilor în sector.

România cere proceduri mai simple pentru fermele piscicole

Poziția prezentată de România urmărește patru direcții principale:

  • includerea reînnoirii generaționale în viitoarea politică europeană pentru pescuit;
  • simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru operatorii mici;
  • autorizarea mai accesibilă a activităților de acvacultură;
  • finanțare europeană predictibilă și distinctă pentru pescuit, acvacultură, control și colectarea datelor.

În discuțiile cu reprezentanții europeni, delegația română a invocat particularitățile acvaculturii de apă dulce și ale pescuitului costier la scară mică din Marea Neagră. Aceste două componente presupun modele de investiții și constrângeri diferite, astfel încât un eventual pachet european ar trebui să permită adaptarea sprijinului la tipul activității.

Un apel de 14,28 milioane de euro este deja deschis, dar are alt scop

Separat de propunerea privind instalarea tinerilor, MADR a deschis la 24 iulie 2026 un apel pentru serviciile de mediu furnizate de fermele piscicole. Măsura are un buget de 14.285.715 euro, iar cererile pot fi depuse până la 6 septembrie 2026, ora 17:00.

Sprijinul este destinat exploatațiilor de acvacultură în ape dulci care funcționează în sisteme extensive sau semi-intensive și îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid. AGRONET.ro a prezentat condițiile apelului, inclusiv cuantumurile de 174,92 euro pe hectar eligibil pe an pentru sistemul extensiv și 97,18 euro pe hectar eligibil pe an pentru sistemul semi-intensiv.

Apelul compensează servicii de mediu și nu reprezintă un program pentru instalarea tinerilor. De asemenea, simpla exploatare a unui luciu de apă nu asigură accesul la finanțare: solicitantul trebuie să dovedească activitatea de acvacultură, producția comercializată și valabilitatea documentelor pentru fiecare an inclus în cerere.

Deciziile privind sprijinul după 2028 rămân deschise

Propunerile prezentate la Cork indică direcția susținută de România, dar nu creează obligații și nu deschid o linie de finanțare. Pentru operatori și potențialii antreprenori, elementele decisive vor fi bugetul disponibil după 2028, categoriile de beneficiari, nivelul sprijinului, cheltuielile eligibile și durata procedurilor de autorizare.

Un pachet de instalare poate atrage tineri numai dacă este legat de condiții economice care permit continuarea activității după încheierea finanțării. În lipsa unei piețe funcționale, a unor proceduri previzibile și a accesului la pregătire profesională, sprijinul pentru investiția inițială nu rezolvă dificultățile structurale ale sectorului.

Urmărește-ne pe