În acest articol
Romsilva respinge asocierea cu cazul celor 5.000 de arbori tăiați ilegal în Brașov și susține că terenul pe care au fost constatate faptele nu se afla în administrarea sa. Într-o precizare publicată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, instituția răspunde declarațiilor făcute de ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-un interviu din 10 august 2026 și reclamă, separat, un blocaj în aplicarea noii structuri organizatorice.
Disputa are două componente distincte: responsabilitatea instituțională pentru cazul tăierilor din Brașov și stadiul efectiv al reorganizării Romsilva. Regia afirmă că a transmis documentele care îi reveneau pentru continuarea reformei, dar că acestea nu au fost aprobate prin ordine ministeriale în termenele prevăzute.
Romsilva: terenul din Brașov nu era administrat de Regie
Romsilva arată că, într-un interviu acordat Euronews la 10 august, Diana Buzoianu a făcut referire la cazul celor aproximativ 5.000 de arbori tăiați ilegal din județul Brașov în timp ce răspundea unei întrebări despre reorganizarea Regiei.
Instituția susține că această asociere poate crea impresia că tăierile ar fi avut loc pe terenuri administrate de Romsilva și face trei precizări:
- suprafața pe care au fost identificați arborii tăiați ilegal nu se află în administrarea Romsilva;
- la momentul faptelor, terenul nu era încadrat ca fond forestier;
- constatarea a fost făcută de Garda Forestieră, în exercitarea propriilor atribuții.
Pe această bază, Regia consideră nejustificată legarea cazului de activitatea sa ori de procesul de reorganizare.
Precizarea este importantă deoarece responsabilitatea pentru administrarea unei suprafețe forestiere și atribuțiile de control ale autorităților sunt chestiuni diferite. Din informațiile prezentate de Romsilva rezultă că instituția contestă tocmai legătura dintre cazul concret din Brașov și activitatea sa, nu existența tăierilor ilegale.
A doua dispută privește aplicarea reorganizării
Romsilva introduce însă în aceeași reacție și o problemă administrativă mai largă. Regia susține că și-a îndeplinit obligațiile legale și că a transmis în termen cele două metodologii necesare continuării reorganizării.
Instituția afirmă că documentele nu au fost aprobate prin ordine ale ministrului în termenele legale și că această situație a blocat două componente ale noii organizări:
- operaționalizarea noilor structuri;
- începerea concursurilor pentru funcțiile de conducere.
Această poziție mută discuția de la adoptarea reformei la punerea ei efectivă în aplicare.
Guvernul aprobase încă din martie 2026 Hotărârea privind reorganizarea Romsilva. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezenta atunci reforma ca pe o restructurare amplă a instituției.
Ulterior, Ministerul a precizat că Hotărârea Guvernului nr. 123/2026 prevede reducerea numărului direcțiilor silvice de la 41 la 19 structuri regionale, selecția conducerii prin concurs, criterii de performanță, evaluări anuale, măsuri de disciplină financiară și consolidarea controlului intern.
Reforma a trecut de etapa adoptării, dar aplicarea generează acum un conflict instituțional
În aprilie, Ministerul Mediului anunța că instanța a respins cererea de suspendare a HG nr. 123/2026, precizând că implementarea reorganizării continuă. Decizia menționată atunci nu era definitivă.
Poziția publicată acum de Romsilva indică însă că disputa s-a mutat către etapele administrative necesare funcționării noii structuri. Regia afirmă că lipsa aprobării celor două metodologii împiedică trecerea la noua organizare și la concursurile pentru conducere.
Din informațiile disponibile nu rezultă conținutul celor două metodologii, datele exacte la care acestea au fost transmise și nici poziția Ministerului Mediului asupra acuzației formulate de Romsilva privind depășirea termenelor. Aceste elemente sunt necesare pentru stabilirea responsabilității pentru blocajul invocat de Regie.
De la 41 de direcții silvice la 19 structuri regionale
Reorganizarea aprobată în 2026 modifică substanțial structura teritorială a Romsilva. Una dintre principalele schimbări este reducerea celor 41 de direcții silvice la 19 structuri regionale.
Reforma prevede și schimbarea modului de ocupare și evaluare a funcțiilor de conducere. Ministerul Mediului a prezentat noul sistem ca fiind bazat pe concursuri, mandate și criterii de performanță, cu evaluări anuale ale conducerii.
În acest context, metodologiile invocate acum de Romsilva au o importanță practică: fără regulile necesare operaționalizării structurilor și concursurilor, modificarea prevăzută prin hotărârea de Guvern nu poate fi transpusă integral în funcționarea de zi cu zi a instituției.
Conflictul public dintre Romsilva și Ministerul Mediului apare astfel într-o etapă diferită de cea din primăvară. Actul de reorganizare a fost adoptat, iar o cerere de suspendare a fost respinsă în primă instanță, însă Regia susține acum că anumite acte ulterioare necesare aplicării reformei nu au fost aprobate la timp.
