În acest articol
Clubul Fermierilor cere clarificarea hărților înainte de aprobarea Catalogului, după ce organizația susține că a identificat terenuri arabile în interiorul unor contururi propuse pentru zonele prioritare pentru biodiversitate. Într-o scrisoare adresată ministrei Mediului, Diana Buzoianu, prezentată de AGRO TV, fermierii indică un caz concret la Balta Albă, în județul Brăila, și cer o hartă publică pe care fiecare proprietar să poată verifica dacă terenul său este inclus.
Disputa nu este despre necesitatea protejării biodiversității, ci despre modul în care sunt trase limitele și despre ce se întâmplă dacă în interiorul lor ajung sole agricole lucrate. Clubul solicită și compensații pentru eventualele pierderi, acordul proprietarilor și al autorităților locale, precum și publicarea documentației care a stat la baza delimitării zonelor.
Grâu, orz, porumb și rapiță în interiorul unui contur ZPB
Cazul indicat de Clubul Fermierilor Români este ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni.
Organizația spune că limita din documentația MMAP se suprapune cu terenuri agricole din blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă. Pe aceste suprafețe, membrii Clubului cultivă în rotație grâu, orz, porumb și rapiță.
Situația este importantă deoarece, potrivit organizației, în dezbaterea publică din 10 august reprezentanții ministerului ar fi precizat că lista nu cuprinde terenuri încadrate ca arabil.
AGRONET.ro a documentat anterior cazul de la Balta Albă, inclusiv imaginile prezentate de Club pentru blocurile fizice APIA menționate.
Fermierii nu susțin că această verificare dovedește existența aceleiași probleme în toate zonele propuse. Spun însă că, fără o hartă interactivă oficială, proprietarii nu au o metodă simplă de a verifica dacă există și alte suprapuneri.
Fermierii vor o hartă în care să își poată găsi parcela
Una dintre principalele solicitări este ca hărțile GIS folosite pentru delimitarea zonelor să fie încărcate în sistemul cartografic interactiv al Ministerului Mediului.
Pentru un proprietar de teren, diferența este importantă. Un fișier cartografic tehnic sau o imagine din documentația unei consultări publice este greu de folosit pentru verificarea unei parcele. O hartă interactivă ar permite identificarea solei și compararea ei cu limita oficială propusă.
Clubul cere, în același timp:
- publicarea integrală a studiului care a stat la baza identificării zonelor;
- verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile;
- înștiințarea proprietarilor înaintea includerii definitive;
- acordul proprietarilor și al autorităților locale în cazurile prevăzute de lege;
- compensarea pierderilor generate de eventuale restricții;
- realizarea planurilor de management pentru ariile protejate deja existente;
- revizuirea periodică a delimitărilor pe baza datelor științifice.
Ce spune Ministerul Mediului despre proprietățile private
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că actualul Catalog este construit în principal din suprafețe care beneficiau deja de niveluri ridicate de protecție, alături de păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul.
În cazul proprietăților private, ministerul afirmă că acestea își păstrează regimul juridic actual. Pentru zonele în care este permis managementul activ, pot continua activități precum pășunatul și cositul, în condițiile obiectivelor de conservare.
Diferența dintre poziția ministerului și solicitarea fermierilor apare înainte de această etapă. Clubul vrea ca limitele să fie verificate parcelă cu parcelă înainte de aprobarea Catalogului, mai ales în cazurile în care documentația pare să includă teren arabil.
Acordul proprietarilor și compensațiile, două puncte sensibile
Clubul invocă prevederile OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, și cere ca procedurile privind informarea și acordul proprietarilor să fie parcurse înainte ca zonele să intre definitiv în Catalog.
Organizația solicită și compensarea proprietarilor atunci când regimul de protecție produce pierderi economice sau reduce posibilitatea de folosire a terenului.
Aceasta este una dintre principalele temeri ale fermierilor: nu simpla apariție a unei culori noi pe o hartă, ci posibilitatea ca ulterior să fie introduse restricții asupra unor sole productive fără o formulă previzibilă de despăgubire.
Clubul mai cere ca planurile de management și compensațiile pentru ariile naturale protejate existente să fie rezolvate înainte de extinderea suprafețelor supuse protecției.
Catalogul este legat și de un jalon PNRR
Proiectul nu are doar o miză de mediu. Aprobarea Catalogului contribuie la îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR, legat de desemnarea zonelor de protecție strictă.
MMAP a precizat că valoarea maximă a corecției financiare asociate acestui jalon este de 25,69 milioane de euro.
Proiectul de ordin a fost publicat în consultare la 3 august, iar dezbaterea publică a avut loc la 10 august. Scrisoarea Clubului Fermierilor Români este datată 11 august.
Pentru ferme, următorul răspuns important trebuie să vină însă din hartă. Dacă ministerul confirmă că terenurile agricole semnalate la Balta Albă au intrat în contur, trebuie lămurit ce statut vor avea și ce reguli li se vor aplica. Dacă este vorba despre o eroare cartografică, aceasta poate fi corectată înainte ca ordinul să fie aprobat.
Miza este una foarte concretă: proprietarul trebuie să poată afla înainte de adoptarea Catalogului dacă parcela pe care o cultivă se află într-o zonă propusă pentru biodiversitate și ce consecințe ar avea această includere.
