În acest articol
Fermierii cer verificarea hărților înainte de aprobarea Catalogului, după ce Clubul Fermierilor Români a transmis Ministerului Mediului o adresă în care susține că unele contururi propuse pentru zonele prioritare pentru biodiversitate se suprapun cu terenuri arabile lucrate. Organizația indică un caz concret la Balta Albă, în județul Brăila, unde ar fi afectate parcele pe care se cultivă grâu, orz, porumb și rapiță.
Discuția vine chiar înainte de închiderea consultării asupra Catalogului. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat proiectul pe 3 august 2026, iar dezbaterea publică a avut loc pe 10 august. Clubul Fermierilor Români a trimis observațiile pe 11 august.
Balta Albă, primul caz pus pe masă de fermieri
În documentul transmis ministrei Diana Buzoianu, Clubul spune că în timpul dezbaterii din 10 august reprezentanții ministerului au afirmat că lista nu cuprinde terenuri încadrate ca arabil. Organizația susține însă că propriile verificări asupra documentației cartografice arată altceva.
Exemplul prezentat este zona ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Clubul spune că limita propusă se suprapune cu terenuri din blocurile fizice APIA 152 și 109, din UAT Balta Albă, unde fermierii au culturi de câmp în rotație.
Pe ultima pagină a adresei apare și un colaj de imagini satelitare pe care organizația a suprapus conturul despre care afirmă că provine din documentația MMAP și parcelele agricole din zonă.
Asta nu stabilește singur, definitiv, regimul juridic al parcelelor respective. Dar ridică o întrebare foarte concretă pentru minister: există sau nu teren arabil în interiorul contururilor propuse și, dacă există, în ce regim ar urma să fie administrat?
Ministerul spune că proprietățile private își păstrează regimul actual
Poziția oficială a Ministerului Mediului este mai liniștitoare. Instituția spune că actualul Catalog cuprinde în principal suprafețe care aveau deja un nivel ridicat de protecție: zone de protecție strictă și integrală din parcuri, zone strict protejate din Delta Dunării, rezervații, monumente ale naturii, păduri UNESCO și păduri virgine sau cvasivirgine. Lor li se adaugă păduri proprietate publică a statului pentru care Romsilva și-a dat acordul.
MMAP mai precizează că proprietățile private își păstrează regimul juridic actual și că, în zonele cu management activ, pot continua pășunatul, cositul și alte activități tradiționale, în acord cu obiectivele de conservare.
Pentru pajiști, AGRONET.ro a explicat deja că regulile actuale rămân în vigoare, iar eventualele modificări ulterioare ale măsurilor de conservare vor necesita acordul proprietarului și avizul Ministerului Agriculturii.
Tocmai aici apare diferența dintre pozițiile celor două părți: ministerul spune că proiectul nu introduce, prin simpla includere în Catalog, obligații noi pentru proprietățile private, în timp ce Clubul cere să fie verificat mai întâi dacă în contururi au intrat terenuri agricole care nu ar fi trebuit să se regăsească acolo.
Ce cer fermierii înainte de aprobarea ordinului
Solicitările trimise ministerului merg dincolo de cazul Balta Albă. Clubul cere publicarea documentației integrale care a stat la baza delimitării zonelor și introducerea hărților GIS într-o hartă interactivă pe care fiecare proprietar să-și poată verifica terenul.
Pe scurt, principalele puncte sunt:
Ce cere Clubul Fermierilor Români | De ce contează pentru fermieri |
|---|---|
Hartă interactivă cu toate contururile | Proprietarul poate vedea dacă parcela sa intră într-o ZPB |
Verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile | Evită includerea unor sole productive fără lămurirea regimului |
Acordul proprietarilor și al autorităților locale | Fermierii vor ca desemnarea să nu se facă fără consultarea celor afectați |
Compensații pentru eventualele pierderi | Restricțiile pot reduce folosirea economică a terenului |
Planuri de management pentru ariile deja existente | Proprietarii vor să știe regulile înainte de extinderea protecției |
Revizuire periodică pe criterii științifice | Contururile ar trebui adaptate dacă situația ecologică se schimbă |
Clubul invocă în adresă prevederile OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, și cere ca înștiințarea proprietarilor și obținerea acordurilor prevăzute de cadrul legal să fie făcute înaintea includerii definitive în Catalog.
Metodologia națională pentru identificarea zonelor prioritare pentru biodiversitate a fost aprobată la sfârșitul lunii mai și publicată în Monitorul Oficial la 3 iunie 2026. Proiectul derulat de MMAP prevede inclusiv verificarea în teren și consultarea autorităților, administratorilor și proprietarilor.
De ce există presiune pentru aprobarea rapidă
Catalogul nu este doar un proiect de mediu. Este legat și de PNRR.
MMAP arată că aprobarea contribuie la îndeplinirea Jalonului 34, privind intrarea în vigoare a actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecție strictă. Valoarea maximă a corecției financiare asociate jalonului este de 25,69 milioane de euro.
Ministerul explică și de ce folosește denumirea „zone prioritare pentru biodiversitate”: legislația românească avea deja o categorie juridică numită „zonă de protecție strictă”, iar noua formulă permite diferențierea între suprafețele unde intervenția este foarte limitată și zonele unde rămâne posibil un management activ.
Pentru fermieri, însă, graba legată de jalonul PNRR nu rezolvă întrebarea esențială: unde trece exact linia pe hartă și ce se întâmplă cu o fermă dacă o solă intră în interiorul ei?
Disputa despre biodiversitate s-a mutat de la procente la parcele concrete
Până acum, mare parte din tensiunile dintre organizațiile agricole și autorități s-au concentrat pe țintele generale ale Strategiei pentru biodiversitate. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, ceruse anterior evaluarea suprafețelor agricole și a pierderilor economice.
Noua adresă schimbă însă nivelul discuției. Nu mai este vorba doar despre ținte naționale, procente sau principii de conservare, ci despre blocuri fizice APIA și parcele cultivate.
Clubul solicită și realizarea planurilor de management și a compensațiilor pentru ariile protejate existente înainte ca suprafața aflată sub protecție să fie extinsă. De asemenea, cere un mecanism de revizuire periodică pentru siturile Natura 2000 și viitoarele ZPB, pe baza unor date științifice actualizate.
Pentru un fermier, miza poate fi redusă la o întrebare foarte simplă: pot să deschid o hartă oficială, să caut parcela pe care o lucrez și să aflu imediat dacă este afectată și ce reguli se aplică? Până când această verificare va putea fi făcută ușor, cazul semnalat la Balta Albă va rămâne principalul punct care cere un răspuns concret din partea Ministerului Mediului.
