În acest articol
Strategia pentru biodiversitate intră în Parlament sub presiunea fermierilor, după ce Alexander Degianski, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, a avertizat că forma actuală poate produce restricții severe pentru agricultură. Poziția sa a fost consemnată de jurnalistul Andrei Ostroveanu într-un material publicat de Profitul Agricol.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a convocat o sesiune extraordinară în perioada 4–6 august, în care urmează să fie analizat proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității. Potrivit materialului citat, proiectul a fost depus de un grup de parlamentari USR și este prezentat drept un jalon PNRR asociat unei finanțări de aproximativ un miliard de euro.
Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a anunțat că proiectul va putea intra pe ordinea de zi a Camerei dacă va fi adoptat de Senat. El a exprimat însă rezerve față de eventualele prevederi care ar putea bloca proiecte mari de infrastructură, hidrocentrale aflate într-un stadiu avansat sau exploatarea gazelor din Marea Neagră.
„Nu vreau să avem surprize ca în această strategie să avem lucruri care duc la blocarea proiectelor mari de investiții”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților.
Alexander Degianski cere evaluarea impactului asupra fermelor
Cea mai dură critică din sectorul agricol vine de la Alexander Degianski, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români. Acesta susține că strategia poate afecta puternic terenurile agricole, utilizarea produselor pentru protecția plantelor și competitivitatea fermelor.
„Dacă va fi adoptată în forma ei actuală, va pune cruce agriculturii”, a afirmat Alexander Degianski.
Președintele Clubului Fermierilor Români indică drept principale motive de îngrijorare:
- extinderea zonelor de protecție;
- introducerea unor suprafețe cu protecție strictă;
- reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor;
- lipsa unui studiu privind pierderile economice pentru agricultură;
- absența unor reguli privind compensațiile acordate fermierilor.
Degianski susține că România utilizează deja cantități mai mici de produse pentru protecția plantelor decât multe state europene și că o reducere procentuală aplicată fără diferențiere ar dezavantaja exploatațiile românești.
El contestă și modul în care agricultura este prezentată în document, afirmând că fermierul apare drept unul dintre principalii factori de presiune asupra biodiversității.
„Povara păstrării biodiversității cade tocmai pe fermier”, a declarat Alexander Degianski.
Afirmațiile privind includerea a 30% din suprafața arabilă în zone de protecție și a 10% în zone de protecție strictă reprezintă interpretarea prezentată de președintele Clubului Fermierilor Români. Materialul Profitul Agricol nu reproduce integral strategia și anexele necesare pentru verificarea modului exact în care aceste procente se raportează la terenurile agricole.
Sorin Moise a refuzat anterior avizarea rapidă
Opoziția față de aprobarea documentului fără o analiză agricolă detaliată a apărut și în etapa de avizare parlamentară. AGRONET.ro a relatat că senatorul Sorin Moise, președinte al ședinței de avizare, a refuzat un vot rapid asupra Strategiei pentru biodiversitate.
Senatorul Sorin Moise a cerut prezența unui reprezentant al Ministerului Mediului, un studiu privind efectele asupra agriculturii, punctul de vedere oficial al Ministerului Agriculturii și consultarea organizațiilor profesionale.
Poziția sa completează criticile formulate de Alexander Degianski. Ambele intervenții cer ca obiectivele generale privind biodiversitatea să fie însoțite de date privind suprafețele afectate, costurile pentru ferme și mecanismele de compensare.
Fermierii au nevoie de reguli aplicabile, nu doar de ținte generale
Strategia are 233 de pagini și cuprinde obiective, ținte, instituții responsabile și acțiuni planificate până în 2030. Pentru exploatațiile agricole, efectele nu vor fi determinate doar de aprobarea documentului, ci de modul în care obiectivele vor fi transpuse în acte normative, planuri de management și condiții aplicabile terenurilor.
Un studiu de impact relevant pentru agricultură ar trebui să precizeze:
- câte hectare arabile, pășuni și fânețe pot intra sub restricții;
- ce activități rămân permise în zonele protejate;
- ce produse și substanțe vor fi vizate de reduceri;
- de la ce nivel va fi calculată diminuarea consumului;
- ce alternative tehnice au fermierii;
- ce pierderi de producție pot apărea;
- ce plăți compensatorii vor fi acordate.
Fără aceste informații, fermele nu pot estima dacă vor pierde suprafețe productive, dacă vor trebui să schimbe tehnologiile și ce investiții vor fi necesare pentru respectarea noilor condiții.
Alexander Degianski invocă și presiunile deja suportate de sector: seceta, lipsa infrastructurii de irigații și concurența de pe piața cerealelor. În opinia sa, noile obiective de mediu nu trebuie transferate integral în costurile exploatațiilor.
Dezbaterea din Parlament va trebui să stabilească dacă strategia oferă suficiente garanții pentru agricultură sau dacă sunt necesare modificări, evaluări suplimentare și consultări înainte de adoptare. Pentru fermieri, miza principală nu este valoarea jalonului PNRR, ci efectul concret asupra terenurilor, producției și veniturilor.
