În acest articol
Manuela Schwesig avertizează că viitoarea PAC poate lovi fermele agricole mari, dacă după 2027 vor fi introduse plafoane sau reduceri progresive ale plăților directe. Schwesig este o politiciană social-democrată germană, mai puțin cunoscută publicului din România, dar cu o funcție importantă în politica federală: conduce landul Mecklenburg-Vorpommern din 2017 și a fost ministru federal pentru familie între 2013 și 2017. Într-un interviu publicat de Bauernzeitung, ea susține că modificările discutate pentru sprijinul agricol după 2027 ar afecta în mod deosebit exploatațiile mari din estul Germaniei. Biografia oficială a landului confirmă că Schwesig este membră SPD și ocupă funcția de ministru-președinte al Mecklenburg-Vorpommern din 4 iulie 2017.
Pentru fermierii români, declarația este relevantă deoarece dezbaterea germană privește exact una dintre temele care se negociază acum pentru PAC 2028–2034: cât din sprijinul direct va rămâne proporțional cu suprafața și cât va fi redistribuit de la exploatațiile mari către cele mici și mijlocii.
Cine este Manuela Schwesig
Manuela Schwesig s-a născut în 1974 la Frankfurt an der Oder, în fosta Germanie de Est. Înainte de intrarea în politica de prim-plan a lucrat în administrația fiscală și în Ministerul de Finanțe al landului Mecklenburg-Vorpommern. Ulterior a fost ministru regional pentru domeniul social, iar între decembrie 2013 și iunie 2017 a ocupat funcția de ministru federal pentru familie, vârstnici, femei și tineret. Din 2017 conduce guvernul landului Mecklenburg-Vorpommern.
Landul se află în nord-estul Germaniei, iar agricultura are o structură diferită de cea întâlnită în multe regiuni vest-germane. Schwesig leagă dimensiunea mare a multor exploatații de moștenirea fostelor cooperative agricole din RDG, cunoscute drept LPG. După reunificare, numeroase exploatații au continuat să lucreze suprafețe întinse, chiar dacă structurile juridice și proprietatea s-au schimbat.
De aici vine și miza declarației sale: dacă sprijinul direct va fi redus progresiv odată cu creșterea suprafeței sau plafonat peste un anumit nivel, efectul va fi mai puternic în regiunile cu ferme mari.
Schwesig cere menținerea sprijinului pe hectar
În interviul acordat Bauernzeitung, șefa guvernului regional susține că viitoarea Politică Agricolă Comună nu ar trebui să introducă mecanisme care să reducă automat sprijinul pentru exploatațiile mari.
Ea afirmă că guvernele landurilor est-germane și organizațiile agricole fac presiuni asupra guvernului federal pentru a se opune plafonării și degresivității plăților.
Poziția exprimată de Schwesig este una politică, aflată în disputa mai largă asupra arhitecturii PAC după 2027. Reglementările finale nu sunt încă stabilite.
Tocmai aici apare o diferență importantă. În timp ce Schwesig pledează pentru menținerea unei valori uniforme a sprijinului pe hectar, proiectele aflate în negociere la nivel european includ mecanisme care ar direcționa o parte mai mare a plăților către fermele mici și mijlocii.
Propunerea din Parlamentul European merge spre redistribuire
AGRONET.ro a analizat proiectul privind PAC 2028–2034, în care raportorul Parlamentului European, Norbert Lins, propune ca 15% din fondurile aferente plăților directe să fie rezervate obligatoriu redistribuirii către exploatațiile mici și mijlocii.
Mecanismul ar transfera o parte din sprijin de la fermele mai mari către primele hectare ale exploatațiilor mai mici. Statele membre ar urma să stabilească ulterior cuantumul pe hectar, tranșele de suprafață și numărul maxim de hectare eligibile pentru plata redistributivă.
Propunerea este încă în negociere și nu reprezintă forma finală a PAC 2028–2034.
Pentru exploatațiile de dimensiuni mari, discuția este importantă deoarece redistribuirea obligatorie, plafonarea și degresivitatea pot produce efecte diferite, dar toate pot reduce ponderea sprijinului care ajunge la fermele cu suprafețe extinse.
Germania susține simultan și reducerea bugetului UE
Poziția lui Schwesig trebuie privită și în contextul unei dispute politice interne în Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a cerut reducerea viitorului buget al Uniunii Europene, inclusiv economii în domeniul agriculturii. AGRONET.ro a prezentat poziția Germaniei, care consideră propunerea bugetară a Comisiei prea mare și urmărește un acord asupra Cadrului Financiar Multianual 2028–2034 până la sfârșitul anului 2026.
Așadar, Germania nu are o singură poziție asupra viitoarei PAC. La nivel federal există presiune pentru reducerea cheltuielilor europene, în timp ce unele guverne regionale încearcă să protejeze plățile agricole și, în cazul landurilor din est, fermele cu suprafețe mari.
Schwesig a cerut cancelarului să intervină în negocierile europene pentru menținerea finanțării agriculturii și împotriva plafonării sau degresivității plăților.
De ce discuția contează și pentru România
Structura agriculturii românești face ca aceeași dezbatere să aibă implicații importante și aici. România are simultan un număr foarte mare de exploatații mici și un segment important de ferme comerciale care lucrează sute sau mii de hectare.
Orice modificare a mecanismului de distribuire a plăților directe poate schimba raportul dintre aceste două categorii.
AGRONET.ro a prezentat și solicitarea FAPPR pentru definirea unei poziții românești în negocierile PAC 2028–2034. Printre temele aflate în negociere sunt plățile directe, sprijinul redistributiv, investițiile, dezvoltarea rurală și instrumentele pentru crize de piață.
Pentru fermierii români, trei elemente trebuie urmărite separat:
- dimensiunea totală a bugetului agricol european;
- regulile privind plafonarea, degresivitatea și plata redistributivă;
- modul în care România va aplica aceste reguli prin propriul plan național.
Nici cuantumul plăților după 2027 și nici forma finală a mecanismelor de redistribuire nu sunt stabilite în acest moment.
Declarația lui Manuela Schwesig arată însă că disputa dintre protejarea fermelor mari și direcționarea unei ponderi mai mari din bani către exploatațiile mici și mijlocii a devenit deja una dintre temele centrale ale negocierilor pentru viitoarea PAC. Pentru România, unde coexistă ambele modele de exploatație, rezultatul negocierii poate modifica semnificativ distribuția sprijinului după 2027.
