În acest articol
Fermierii români cer o protecție de urgență pentru fertilizanți în perioadele de criză, înaintea votului din Parlamentul European din 15 septembrie 2026. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită eurodeputaților români să susțină amendamentul 86 privind Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), astfel încât aplicarea acestuia la îngrășăminte să poată fi suspendată temporar atunci când piața este afectată de șocuri severe.
CBAM este mecanismul prin care Uniunea Europeană aplică importurilor de produse cu emisii ridicate de carbon un cost corelat cu prețul carbonului suportat de producătorii europeni. Îngrășămintele se află printre produsele vizate, iar pentru agricultură problema apare atunci când acest cost se suprapune peste scumpirea gazelor, transportului și a materiilor prime.
AAC nu cere eliminarea permanentă a mecanismului, ci păstrarea unei posibilități de intervenție atunci când prețurile fertilizanților cresc suficient de mult încât să afecteze capacitatea fermierilor de a finanța culturile.
„Considerăm esențial ca Uniunea Europeană să aibă un mecanism prin care CBAM să poată fi suspendat temporar pentru fertilizanți atunci când situația o impune.”
Fertilizanții pot ajunge la 35% din costurile de producție
Organizațiile agricole estimează că îngrășămintele pot reprezenta între 15% și 35% din costurile de producție, în funcție de cultură, tehnologie și nivelul de fertilizare.
Expunerea fermierilor europeni este amplificată de dependența de piața externă. AAC indică faptul că aproximativ 30% din îngrășămintele azotate utilizate în Uniunea Europeană provin din import.
Prețul final plătit de fermier este influențat simultan de mai mulți factori:
- prețul gazului natural;
- costul certificatelor de carbon;
- transportul și asigurarea;
- cursul valutar;
- taxele comerciale;
- disponibilitatea produsului;
- costul suplimentar rezultat din CBAM.
În cazul îngrășămintelor azotate, gazul natural are o importanță deosebită, fiind atât materie primă pentru producerea amoniacului, cât și o componentă majoră a costului energetic.
O nouă criză energetică sau o perturbare a importurilor se poate transmite astfel rapid în prețul ureei, azotatului de amoniu și al altor fertilizanți utilizați în ferme.
Ce ar schimba articolul 27a
Miza amendamentului 86 este menținerea articolului 27a în regulament.
Acesta ar permite Comisiei Europene să monitorizeze efectele CBAM asupra pieței și, în situații grave și neprevăzute, să suspende temporar aplicarea mecanismului pentru anumite produse.
AGRONET.ro a explicat anterior mecanismul propus prin articolul 27a, după depunerea amendamentului susținut de eurodeputații Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz.
Pentru agricultură, avantajul este viteza de reacție. Dacă prețul gazului, întreruperea unor fluxuri comerciale și costul carbonului provoacă simultan o creștere severă a prețului îngrășămintelor, Comisia ar putea interveni fără să fie necesară modificarea întregului regulament printr-un nou proces legislativ.
Suspendarea nu ar fi automată. Ar trebui să existe condiții de piață care să justifice activarea mecanismului.
Fermierii decid acum cât îngrășământ își permit pentru 2027
Solicitarea organizațiilor agricole vine într-un moment în care fermele își stabilesc deja bugetele pentru următorul ciclu de producție.
„Pentru un fermier care trebuie să decidă astăzi ce cantitate de fertilizant cumpără, ce cultură înființează și dacă își poate finanța următorul ciclu de producție, incertitudinea legislativă înseamnă un risc real.”
În exploatațiile de cultură mare, chiar și o diferență de câteva zeci de euro pe hectar la fertilizare devine importantă după multiplicarea cu sute sau mii de hectare.
Dacă îngrășămintele devin prea scumpe, fermierul are câteva variante, toate cu consecințe economice:
- reduce doza aplicată;
- schimbă structura culturilor;
- diminuează suprafața cultivată;
- cumpără inputurile prin finanțare;
- amână achiziția și își asumă riscul unor prețuri ulterioare mai mari.
Reducerea fertilizării poate proteja lichiditatea pe termen scurt, dar poate limita producția dacă anul agricol este favorabil.
CBAM se adaugă unei piețe deja volatile
Disputa privind mecanismul european vine după mai mulți ani în care îngrășămintele au fost afectate de fluctuații puternice ale prețului gazelor, de războiul din Ucraina, de perturbări comerciale și de reducerea capacității de producție în unele fabrici europene.
Aceasta este și explicația pentru care fermierii nu solicită eliminarea definitivă a CBAM.
Problema apare atunci când mecanismul climatic se suprapune peste o criză energetică sau geopolitică și amplifică o scumpire care deja afectează costurile din ferme.
AAC susține că în astfel de momente Uniunea Europeană ar trebui să poată interveni temporar pentru a evita o reducere a utilizării fertilizanților și, implicit, a potențialului de producție agricolă.
„Securitatea alimentară nu poate fi protejată dacă fermierii nu își mai pot permite să producă.”
România rămâne vulnerabilă la importurile de îngrășăminte
Pentru agricultura românească, problema este accentuată de capacitatea internă limitată de producție.
Platforma Azomureș are o capacitate nominală de aproximativ 1,8 milioane de tone anual, însă reluarea producției la un nivel relevant este așteptată după finalizarea procesului de repornire a instalațiilor.
Până atunci, fermierii români rămân puternic expuși la prețurile europene și internaționale ale fertilizanților.
În paralel, România beneficiază de o alocare europeană de aproape 30 de milioane de euro pentru sprijinirea agriculturii afectate de scumpirea energiei și a îngrășămintelor, sumă care poate fi completată de la bugetul național.
Un sprijin punctual poate compensa o parte din cost, dar nu rezolvă problema predictibilității pentru fermele care trebuie să cumpere inputurile înainte de începerea campaniei.
Votul nu înseamnă că îngrășămintele se ieftinesc imediat
Adoptarea amendamentului 86 nu ar conduce automat la reducerea prețului fertilizanților.
Miza este crearea unei plase de siguranță. Comisia Europeană ar primi posibilitatea de a suspenda temporar aplicarea CBAM pentru anumite produse dacă o criză severă justifică o asemenea intervenție.
Pentru agricultură, existența mecanismului înaintea unei crize este importantă tocmai pentru că deciziile tehnologice se iau cu luni înaintea recoltei.
Dacă fertilizanții pot reprezenta până la o treime din costurile unei culturi, momentul în care apare o scumpire poate decide dacă fermierul păstrează tehnologia planificată sau intră în sezon cu doze reduse și un potențial de producție mai mic.
Votul din Parlamentul European nu stabilește, așadar, prețul îngrășămintelor de mâine. El decide dacă fermierii vor avea la dispoziție un instrument european de protecție atunci când următoarea criză va lovi piața fertilizanților.
