În acest articol
Senatorul Sorin Moise a cerut amânarea votului asupra Strategiei pentru biodiversitate, după ce documentul de aproximativ 230 de pagini ar fi fost transmis membrilor comisiei parlamentare cu numai 24 de ore înaintea ședinței. În calitate de președinte al ședinței în care proiectul urma să fie analizat, acesta a refuzat acordarea unui aviz rapid și a solicitat evaluarea efectelor asupra agriculturii, potrivit unei postări publice.
Sorin Moise susține că proiectul Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 tratează agricultura drept una dintre principalele surse de presiune asupra biodiversității și contestă obiectivele referitoare la reducerea pesticidelor și fertilizanților.
Poziția exprimată îi aparține senatorului și privește atât conținutul documentului, cât și procedura prin care s-a încercat obținerea avizului parlamentar.
Ce a cerut senatorul înaintea votului
Sorin Moise afirmă că a solicitat patru elemente înainte ca membrii comisiei să se pronunțe:
- participarea unui reprezentant al Ministerului Mediului;
- un studiu privind impactul măsurilor asupra agriculturii;
- punctul de vedere oficial al Ministerului Agriculturii;
- consultarea organizațiilor de fermieri și a asociațiilor profesionale.
În lipsa acestor informații, senatorul a cerut amânarea votului. El consideră că obiectivele de mediu nu trebuie aprobate fără o analiză a costurilor, a efectelor asupra producției și a capacității fermelor de a se adapta.
„Am refuzat avizul «pe repede înainte»”, a transmis Sorin Moise, referindu-se la timpul acordat pentru studierea proiectului.
Reducerea cu 50% nu se aplică automat fiecărei ferme
În mesajul său, senatorul indică drept principal risc reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor și fertilizanților. Strategia trebuie însă diferențiată de actele normative care introduc obligații directe pentru exploatații.
AGRONET.ro a analizat obiectivele agricole incluse în Strategia pentru biodiversitateși a arătat că aprobarea documentului nu modifică automat condițiile cererilor APIA și nu stabilește imediat o limită individuală de consum pentru fiecare fermier.
Strategia stabilește direcții de politică publică privind reducerea presiunii exercitate de substanțele chimice, protejarea solului și extinderea practicilor favorabile biodiversității. Aplicarea concretă ar necesita ulterior acte normative, modificări ale Planului Strategic PAC sau reguli tehnice distincte.
Pentru ferme, efectul real va depinde de baza de calcul, produsele vizate, culturile incluse, termenele de adaptare și eventualele compensații.
România pornește de la un consum diferit față de alte state
Una dintre problemele ridicate de sectorul agricol este aplicarea unor reduceri procentuale similare în state cu niveluri diferite de utilizare a pesticidelor și fertilizanților.
O reducere raportată la consumul actual poate avea efecte diferite în România față de țările în care dozele medii sunt mai ridicate. Din acest motiv, organizațiile agricole cer ca obiectivele să țină cont de cultura înființată, condițiile pedoclimatice, nivelul de producție și alternativele disponibile.
Reducerea inputurilor fără soluții tehnice de înlocuire poate diminua producția, poate crește costul pe tonă și poate afecta competitivitatea fermelor. În schimb, aplicarea unor tehnologii de precizie, rotații mai bune, produse biologice și sisteme de avertizare poate reduce consumul fără eliminarea tratamentelor necesare.
Disputa privește modul în care strategia va deveni regulă
Documentul privind biodiversitatea este prezentat drept jalon PNRR, însă întrebările importante pentru agricultură rămân legate de aplicare:
- de la ce nivel va fi calculată reducerea;
- dacă vor exista diferențe între culturi și regiuni;
- ce excepții agronomice vor fi permise;
- ce alternative vor avea fermierii;
- cum vor fi compensate costurile sau pierderile;
- ce controale și sancțiuni vor fi introduse.
Senatorul Sorin Moise cere ca aceste elemente să fie discutate înaintea avizării documentului și ca Ministerul Agriculturii și organizațiile profesionale să participe la analiză.
Mesajul său conține și atacuri politice la adresa conducerii Ministerului Mediului, însă problema practică pentru fermieri este procedura prin care obiectivele generale de biodiversitate vor fi transformate în obligații, investiții și costuri la nivelul exploatațiilor.
