În acest articol
Spania plătește crescătorii pentru ca turmele să reducă riscul de incendii în Castilla y León, unde pășunatul controlat a devenit parte din politica de prevenire a focurilor de vegetație. Programul prezentat de Comisia Europeană are alocate 35 de milioane de euro pentru perioada 2023–2027 și combină curățarea terenurilor, pășunatul, gardurile și punctele de adăpare. Pentru crescători, modelul introduce o idee importantă: turma nu produce doar carne sau lapte, ci poate presta și un serviciu de întreținere a terenului pentru care fermierul este plătit.
Pentru apelul din 2026 sunt vizate aproximativ 36.500 de hectare și circa 590 de solicitări, iar sprijinul pentru pășunat poate ajunge la aproximativ 25 de euro/hectar/an. Comisia indică faptul că, în funcție de suprafață și condițiile programului, o exploatație poate încasa în jur de 25.000 de euro pe parcursul a cinci ani.
De ce sunt plătite turmele să pască
Mecanismul pleacă de la o problemă simplă: acolo unde pășunatul extensiv dispare, iar terenurile sunt abandonate, iarba uscată, lăstarii și arbuștii se acumulează. În perioadele de secetă și caniculă, această biomasă poate deveni combustibil pentru incendii.
În Castilla y León, intervenția nu constă doar în introducerea oilor sau caprelor pe teren. Suprafețele cu vegetație abundentă sunt curățate mecanic acolo unde este necesar, iar turmele sunt folosite ulterior pentru menținerea masei vegetale la un nivel redus.
Acest sistem este util mai ales pe terenuri abrupte, izolate sau greu accesibile utilajelor. În loc ca aceeași suprafață să fie curățată mecanic în mod repetat, animalele pot întreține terenul prin pășunat.
AGRONET.ro a prezentat anterior folosirea oilor și caprelor pentru prevenirea incendiilor, inclusiv în Extremadura, Andaluzia, Valencia și Catalonia. Experiența din Castilla y León merge însă mai departe prin amploarea finanțării și prin integrarea pășunatului într-un sistem multianual de gestionare a terenurilor.
34.000 de hectare curățate, 750 km de garduri și 270 de puncte de adăpare
Programul arată și de ce simpla plată pe hectar nu este suficientă. Ca animalele să poată ajunge și rămâne în zonele vizate, fermele au nevoie de infrastructură.
Până acum, în cadrul intervențiilor sunt raportate:
- aproximativ 34.000 de hectare curățate de vegetație;
- circa 750 de kilometri de garduri;
- 270 de puncte de adăpare.
Comisia Europeană estimează că modelul de pășunat și gestionare a vegetației poate contribui la prevenirea incendiilor pe suprafețe de până la 250.000 de hectare în Castilla y León.
Aici este una dintre diferențele importante față de o schemă agricolă obișnuită. Finanțarea nu urmărește exclusiv efectivul de animale sau producția fermei, ci creează condițiile pentru ca animalele să poată presta pe termen lung un serviciu de întreținere a peisajului.
Plata de 25 euro/ha este doar o parte din costul programului
Bugetul de 35 de milioane de euro nu trebuie confundat cu plata de 25 euro/hectar acordată crescătorilor. Programul finanțează și curățarea inițială a vegetației, infrastructura necesară pășunatului și alte intervenții asociate gestionării suprafețelor.
Această diferență este importantă pentru orice discuție despre replicarea modelului. Pășunatul preventiv funcționează numai dacă fermierul poate duce animalele în teren, le poate asigura apa, le poate controla și poate suporta costurile suplimentare cu forța de muncă și supravegherea.
Din această perspectivă, plata pentru crescător nu este un premiu pentru simpla existență a turmei. Este remunerația pentru o activitate de gestionare a terenurilor care ar trebui realizată, în lipsa animalelor, prin alte mijloace și cu alte costuri.
De ce modelul este relevant și pentru România
România are suficiente exemple recente care arată că incendiile de pășune și vegetație uscată nu sunt o problemă îndepărtată. În august 2026, AGRONET.ro relata despre incendiile din Timiș, unde numai focarul de la Baloșești fusese estimat la aproximativ 200 de hectare de pășune împădurită. Alte incendii au afectat zonele Margina, Brănești și Românești, iar pompierii, voluntarii, pădurarii și agricultorii au intervenit inclusiv cu utilaje agricole.
Modelul spaniol nu înseamnă că animalele pot înlocui pompierii, benzile de protecție, curățarea mecanică sau infrastructura forestieră. Valoarea sa apare înainte de izbucnirea incendiului: pășunatul reduce continuu o parte din masa vegetală care poate alimenta focul.
Pentru România, o asemenea abordare ar avea sens mai ales în zone cu pășuni abandonate, terenuri greu accesibile, suprafețe de tranziție dintre păduri și sate sau localități unde vegetația neîntreținută se acumulează de la un an la altul. Nu rezultă însă din datele disponibile că România ar avea în prezent un program identic cu cel din Castilla y León.
Ciobanul devine și administrator al terenului
Cea mai interesantă parte a modelului spaniol este schimbarea modului în care este evaluată economic zootehnia extensivă. Crescătorul nu este plătit numai pentru animal sau pentru produsul vândut, ci și pentru efectul activității sale asupra terenului.
Această logică poate crea o sursă suplimentară de venit pentru fermele pastorale exact în zonele unde pășunatul este mai dificil și mai puțin profitabil. În același timp, autoritatea publică cumpără practic un serviciu de prevenire: mai puțină vegetație combustibilă, terenuri mai bine întreținute și o prezență permanentă a fermierilor în teritoriu.
Pentru agricultura românească, aceasta este partea care merită urmărită. În loc ca sprijinul pentru pășunat să fie privit exclusiv prin prisma efectivului de animale sau a suprafeței eligibile, unele zone cu risc ridicat ar putea fi evaluate și prin serviciul concret pe care turmele îl pot aduce comunității. Experiența Castilla y León arată că acest lucru presupune nu doar o plată pe hectar, ci un sistem complet: fermieri, infrastructură, suprafețe stabilite în funcție de risc și finanțare multianuală.
