În acest articol
Strategia biodiversității nu introduce acum subvenții sau obligații noi, dar stabilește direcția în care vor fi dezvoltate până în 2030 plățile și regulile agricole cu componentă de mediu. Guvernul a aprobat Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, iar capitolul dedicat agriculturii menține eco-schemele, intervențiile de agromediu și agricultura ecologică între principalele instrumente de finanțare, potrivit informațiilor publicate de AGROINTEL.RO.
Documentul nu modifică direct Planul Strategic PAC 2023-2027 și nu deschide o nouă sesiune de plată. Fermierii nu trebuie să depună cereri suplimentare numai ca urmare a aprobării strategiei. Condițiile, cuantumurile și controalele continuă să fie stabilite prin regulile fiecărei intervenții APIA sau AFIR.
Ce înseamnă procentul de 25% pentru fermieri
Strategia menționează că România direcționează aproximativ 25% din fondurile destinate plăților directe către eco-scheme. Procentul nu reprezintă o nouă reținere din subvențiile fiecărui fermier și nici o reducere automată a plății de bază.
Este vorba despre modul în care bugetul Pilonului I al Politicii Agricole Comune este împărțit între diferitele intervenții, printre care plata de bază, plata redistributivă, sprijinul cuplat și eco-schemele.
Indicator prezentat în strategie | Valoare |
|---|---|
Fonduri din plățile directe orientate spre eco-scheme | aproximativ 25% |
Bugetul dezvoltării rurale destinat practicilor de mediu și biodiversitate | aproximativ 41% |
Suprafața acoperită anual de măsurile menționate | aproximativ 611.000 de hectare |
Suprafața certificată ecologic în România în 2024 | peste 780.000 de hectare |
Planuri de management Natura 2000 analizate | 257 |
Măsuri standardizate identificate pentru terenurile agricole | 27 |
Pentru fermieri, accesul la acești bani rămâne condiționat de înscrierea în intervenția corespunzătoare și de respectarea angajamentelor asumate. Aprobarea strategiei nu transformă automat toate exploatațiile în beneficiare ale eco-schemelor sau ale plăților de agromediu.
Guvernul poate modifica separat repartizarea fondurilor PAC. România are, de exemplu, posibilitatea să transfere bani între Pilonul I și Pilonul II pentru anul 2027, dar o asemenea decizie trebuie adoptată distinct și nu rezultă automat din strategia biodiversității. AGRONET.ro a prezentat opțiunile de redistribuire a bugetului pentru subvențiile APIA din 2027.
Practicile agricole vizate până în 2030
Strategia urmărește menținerea și extinderea practicilor considerate favorabile biodiversității, între care:
- agricultura extensivă;
- utilizarea redusă a inputurilor;
- culturile verzi;
- rotația și diversificarea culturilor;
- menținerea pajiștilor permanente;
- protejarea elementelor de peisaj;
- agricultura ecologică;
- utilizarea soiurilor autohtone și a raselor locale;
- practicile tradiționale de exploatare a terenurilor.
O parte dintre aceste cerințe există deja în eco-scheme, intervențiile de agromediu și standardele GAEC. Strategia nu schimbă prin ea însăși perioadele de menținere a culturilor, procentele de acoperire a solului, regulile de rotație sau suprafețele neproductive.
Orice obligație nouă aplicabilă fermei ar trebui introdusă ulterior prin modificarea Planului Strategic PAC, prin ordine ale Ministerului Agriculturii, acte normative sau ghiduri oficiale. Până la publicarea acestora, formulările din strategie reprezintă obiective de politică publică, nu condiții noi de eligibilitate.
Agricultura intensivă va fi analizată mai atent
Documentul prevede revizuirea practicilor agricole care pot afecta biodiversitatea. Direcțiile anunțate includ reducerea utilizării substanțelor chimice, limitarea degradării solului și păstrarea elementelor de peisaj cu valoare ecologică.
Autoritățile intenționează să elaboreze standarde și ghiduri tehnice pentru diminuarea efectelor agriculturii intensive. Strategia nu precizează însă:
- ce produse sau substanțe ar putea fi vizate;
- dacă vor apărea limite cantitative noi;
- ce categorii de ferme vor intra sub reguli suplimentare;
- când vor fi publicate ghidurile;
- ce instituții vor efectua verificările;
- dacă vor exista plăți compensatorii pentru toate cerințele.
În lipsa acestor detalii, nu se poate afirma că fermierilor li se interzice o anumită tehnologie sau că vor fi obligați imediat să reducă dozele de fertilizanți și produse pentru protecția plantelor.
Impactul concret va depinde de actele prin care obiectivele strategiei vor fi transformate în condiții tehnice și de modul în care costurile suplimentare vor fi compensate.
Plățile Natura 2000 trebuie dezvoltate
Strategia prevede continuarea pregătirii unui sistem de plăți pentru terenurile agricole aflate în situri Natura 2000. Autoritățile au analizat 257 de planuri de management și au identificat 27 de măsuri standardizate care ar putea sta la baza compensării fermierilor.
Această etapă nu înseamnă că o nouă intervenție Natura 2000 este deja deschisă sau că proprietarii și utilizatorii terenurilor din ariile protejate primesc automat bani.
Pentru lansarea plăților sunt necesare cel puțin:
- stabilirea suprafețelor și beneficiarilor eligibili;
- definirea restricțiilor care vor fi compensate;
- calcularea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit;
- stabilirea cuantumurilor;
- alocarea bugetului;
- aprobarea intervenției și publicarea procedurii de solicitare.
Fermierii care lucrează terenuri în situri Natura 2000 trebuie să respecte în continuare regulile aplicabile zonei și angajamentele asumate prin cererea APIA. Strategia nu înlocuiește planul de management al sitului și nici autorizațiile necesare pentru anumite lucrări.
Rasele locale și soiurile autohtone intră în obiectivele naționale
Conservarea patrimoniului genetic agricol este una dintre direcțiile prevăzute pentru perioada 2026-2030. Documentul include susținerea raselor locale de animale, a soiurilor autohtone și a conservării genetice atât în exploatații, cât și în colecții și unități specializate.
Strategia leagă aceste resurse și de lanțurile scurte de aprovizionare. Pentru ferme, valoarea economică poate apărea atunci când produsul obținut dintr-o rasă sau varietate locală este diferențiat, procesat și vândut pe o piață care recunoaște originea și caracteristicile sale.
Documentul nu anunță însă un program nou, un buget separat sau un cuantum pentru fiecare rasă ori soi. Sprijinul disponibil trebuie verificat în intervențiile active din Planul Strategic PAC și în ghidurile oficiale aplicabile.
Structura fermelor complică aplicarea strategiei
România are aproape 3,5 milioane de fermieri, iar aproximativ 90% dintre exploatații au mai puțin de 5 hectare, potrivit datelor incluse în strategie. Această fragmentare poate îngreuna aplicarea unor angajamente care necesită evidențe, planificarea rotației, delimitarea elementelor de peisaj sau păstrarea documentelor pentru controale.
Pentru fermele mici, plățile compensatorii pot reprezenta un venit important, dar costurile administrative și riscul de sancțiune trebuie raportate la valoarea sprijinului. Angajamentele multianuale trebuie analizate înainte de înscriere, deoarece renunțarea sau nerespectarea condițiilor poate genera reduceri și recuperarea unor sume.
Implementarea este la fel de importantă ca alocarea bugetului. Aproximativ 3.000 de beneficiari ai unor intervenții de agromediu din Campania 2025 riscau să aștepte până în toamna anului 2026 pentru finalizarea plăților, din cauza problemelor informatice și a calculelor efectuate manual. Situația este prezentată de AGRONET.ro în articolul despre întârzierile la plata intervențiilor de agromediu.
Aprobarea a îndeplinit un jalon PNRR
Adoptarea strategiei reprezintă Jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit informațiilor comunicate după ședința Guvernului, neîndeplinirea jalonului ar fi putut atrage o penalitate financiară de 972,4 milioane de euro.
Această sumă nu reprezintă bugetul strategiei și nici fonduri care vor fi împărțite fermierilor. Este valoarea penalității asociate neîndeplinirii angajamentului din PNRR, astfel cum a fost prezentată de Executiv.
Strategia stabilește 11 obiective naționale, un plan de acțiune, surse posibile de finanțare și indicatori de monitorizare. Pentru ferme, efectele vor deveni măsurabile numai după publicarea standardelor tehnice, a modificărilor PAC și a programelor de plată care vor pune în aplicare aceste obiective.
Până atunci, procentul de 25% destinat eco-schemelor descrie repartizarea actuală a fondurilor pentru plăți directe. Nu reprezintă o subvenție nouă și nici o obligație suplimentară introdusă la 23 iulie 2026.
