În acest articol
România pregătește la Miercurea-Ciuc un centru integrat de cercetare pentru Munții Carpați, care ar urma să lege într-un singur proiect schimbările climatice, regimul apei, biodiversitatea, fauna sălbatică și economia comunităților montane. Inițiativa Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane este prezentată de Radio România Antena Satelor, iar una dintre mize este transformarea cercetării în soluții aplicabile pentru ferme, autorități și antreprenorii din zonele montane.
Proiectul este dezvoltat împreună cu Consiliul Județean Harghita, cu sprijinul Comitetului European al Regiunilor. Institutul a început și discuții cu Direcția Generală pentru Cercetare a Comisiei Europene pentru identificarea unei surse de finanțare.
Apa, vegetația și agricultura montană ar urma să fie analizate împreună
Conceptul pornește de la faptul că problemele din Carpați sunt strâns legate între ele. Modificarea regimului precipitațiilor influențează vegetația și disponibilitatea apei, iar acestea afectează mai departe pășunile, producția agricolă, pădurile, fauna și activitatea comunităților locale.
Dr. ing. Szép Róbert-Eugen, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, arată că viitorul centru ar trebui să reunească specialiști din mai multe domenii.
„Pe zona Carpaților nu există un centru, un hub de cercetare integrat, care să cuprindă și să studieze fenomenele și să reușească să emită propuneri de politici publice către autorități și instituțiile competente.”
Pentru agricultură, o asemenea abordare poate fi relevantă în special în zonele unde fermele depind de pășuni naturale, izvoare, cursuri locale de apă și un climat montan care începe să se modifice.
Analizele climatice prezentate de AGRONET.ro indică tocmai importanța adaptării locale: schimbarea temperaturilor și a precipitațiilor nu afectează uniform teritoriul, iar soluțiile pot merge de la gestionarea apei și protejarea solului până la schimbarea structurii culturilor și a practicilor de producție.
Conflictele dintre ferme și carnivorele mari intră în proiect
O componentă distinctă ar urma să privească fauna sălbatică, în special conflictele dintre oameni, ferme și carnivorele mari. Institutul intenționează să lucreze cu alte centre de cercetare pentru ca problema să fie analizată împreună cu evoluția habitatelor, resursele de hrană și schimbările din ecosistemele montane.
Pentru crescătorii de animale, tema este una economică, nu doar de conservare a biodiversității. AGRONET.ro a relatat despre presiunea atacurilor carnivorelor asupra fermelor montane din Alba, unde crescătorii estimează pierderi anuale de aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine.
Efectele depășesc valoarea animalului pierdut. Fermele suportă costuri cu supravegherea turmelor, câinii de pază, gardurile, tratamentul animalelor rănite și, în unele cazuri, renunță la anumite suprafețe de pășunat.
Un centru capabil să combine datele despre efectivele de animale sălbatice, atacurile asupra fermelor, evoluția vegetației și modificarea habitatelor ar putea oferi autorităților o bază mai bună pentru măsuri de prevenție și gestionare.
Pășunile și biodiversitatea sunt o altă miză pentru ferme
Cercetarea asupra biodiversității poate avea implicații directe pentru crescătorii care folosesc pajiștile montane.
România își modifică în această perioadă cadrul de conservare a biodiversității, iar AGRONET.ro a arătat că pășunile permanente din zonele prioritare pentru biodiversitate își păstrează regimul actual de utilizare.
În același timp, orice politică viitoare privind pajiștile trebuie să țină seama atât de obiectivele de conservare, cât și de rolul economic al pășunatului. Pentru fermele de munte, modificarea perioadelor de pășunat, a cositului sau a altor lucrări poate influența direct cantitatea de furaje și costul exploatației.
Cercetarea integrată propusă la Miercurea-Ciuc ar putea furniza date locale tocmai pentru astfel de decizii.
Fructele de pădure și resursele locale pot deveni produse cu valoare mai mare
Proiectul nu este gândit exclusiv pentru probleme de mediu. Institutul vrea să includă și valorificarea economică a resurselor montane.
Szép Róbert-Eugen indică fructele de pădure drept unul dintre exemplele de resurse care ar putea fi cercetate pentru dezvoltarea unor produse noi, care să fie apoi valorificate de antreprenorii locali.
Această direcție poate însemna trecerea de la vânzarea materiei prime către produse procesate cu valoare mai mare, dezvoltate pe baza unor tehnologii și rețete testate și adaptate resurselor disponibile în zona montană.
„De asta îi spunem hub, pentru că el va integra toate aceste aspecte și se va lucra multidisciplinar. Vom căuta să găsim soluții fundamentate științific.”
În structura propusă intră biodiversitatea, calitatea mediului, vânătoarea, resursele montane și componenta socială, inclusiv problemele populației care trăiește și lucrează în aceste regiuni.
Cercetarea ar urma să ajungă în politicile publice
Una dintre funcțiile centrale ale proiectului este transformarea rezultatelor cercetării în propuneri pentru administrația locală, Guvern și instituțiile europene.
Pentru zonele montane, această legătură poate avea consecințe asupra gestionării apei, pășunatului, protecției biodiversității, intervențiilor în conflictele cu fauna sălbatică și sprijinului economic acordat comunităților.
Institutul lucrează în prezent la construcția parteneriatelor și a finanțării, iar un nou pas în dezvoltarea inițiativei este avut în vedere pentru perioada octombrie–noiembrie 2026.
Dacă proiectul avansează, Miercurea-Ciuc ar putea deveni punctul în care datele despre climă, apă, ferme, păduri, animale sălbatice și economia montană sunt analizate împreună, cu o miză practică: soluții adaptate specificului Carpaților și comunităților care depind de resursele acestora.
