Panouri solare și biodiversitate – Vegetația nativă a readus albinele în mai puțin de patru ani

Parcurile fotovoltaice cu vegetație nativă pot redeveni habitate pentru albine și alți polenizatori.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 17 august 2026 la 00:084 min citire
Panouri fotovoltaice deasupra unei pajiști cu flori, cu albine pe flori galbene și un câmp cultivat în fundal.
Menținerea solului vegetat între panouri poate crea refugii pentru polenizatori în zone agricole unde producția de energie ocupă terenuri retrase din cultură.
În acest articol

Parcurile fotovoltaice pot reface habitatul pentru polenizatori atunci când terenul dintre panouri este păstrat vegetat și însămânțat cu specii native, arată rezultatele unui studiu realizat la două instalații solare din Minnesota și prezentat de BGR. În mai puțin de patru ani, cercetătorii au observat revenirea unui habitat funcțional, iar numărul insectelor înregistrate în monitorizare s-a triplat pe parcursul a cinci ani.

Cercetarea realizată de specialiști de la Argonne National Laboratory și National Renewable Energy Laboratory a urmărit terenuri agricole retrase din producție și transformate în amplasamente pentru energie solară. Diferența importantă față de un parc fotovoltaic amenajat prin nivelarea și compactarea intensă a solului a fost modul de gestionare a suprafeței: intervențiile asupra terenului au fost limitate, iar între și sub panouri au fost introduse ierburi și plante cu flori native.

Albinele au revenit pe măsură ce vegetația s-a dezvoltat

Datele din studiul publicat în Environmental Research Letters indică o creștere rapidă a diversității și abundenței plantelor și insectelor. Efectul a devenit mai vizibil după aproximativ doi ani, când vegetația plantată a început să ajungă la maturitate.

Albinele native au avut una dintre cele mai puternice reveniri. În primele monitorizări, cercetătorii întâlneau foarte puține exemplare, în timp ce în al patrulea an acestea erau observate regulat. Au fost înregistrate și viespi, molii, muște, fluturi și gândaci.

Rezultatul arată că suprafața ocupată de producția de electricitate nu trebuie să devină automat un teren cu biodiversitate redusă. În cazul celor două amplasamente analizate, modul în care a fost pregătit și întreținut terenul a permis refacerea relativ rapidă a vegetației și a comunităților de insecte.

Efectul s-a extins și spre culturile de soia din apropiere

Cercetătorii au urmărit și câmpurile de soia vecine. Parcelele aflate lângă parcurile fotovoltaice au primit mai multe vizite din partea albinelor decât zonele de soia monitorizate lângă drumuri sau în interiorul culturilor.

Frecvența vizitelor a fost apropiată de cea observată la culturile de soia situate lângă pajiști din Conservation Reserve Program, programul american prin care anumite terenuri agricole sunt retrase temporar din producție și menținute cu vegetație pentru protecția solului și a habitatelor.

Studiul prezentat nu demonstrează, însă, o creștere a producției de soia. Rezultatul măsurat aici este prezența mai mare a polenizatorilor în apropierea habitatului creat în parcul solar.

Cum a fost amenajat terenul

Rezultatele nu provin doar din instalarea panourilor. Cercetătorii au urmărit amplasamente unde amenajarea a fost făcută astfel încât vegetația să poată continua să se dezvolte:

  • nivelarea terenului a fost limitată în principal la drumurile de acces;
  • au fost însămânțate ierburi și plante cu flori native;
  • amestecurile de semințe au fost adaptate zonelor cu niveluri diferite de lumină și umiditate;
  • panourile au fost montate la peste șase picioare, aproximativ 1,8 metri, deasupra solului;
  • chiar și în poziția lor cea mai joasă, panourile rămâneau la aproximativ trei picioare, circa 0,9 metri, deasupra vegetației.

Înălțimea instalației și reducerea lucrărilor care compactează solul au permis menținerea unui strat vegetal mai complex decât într-un parc solar unde suprafața este nivelată intens și vegetația este menținută la minimum.

De ce contează rezultatele și pentru agricultura din România

România intră într-o perioadă în care suprafețe tot mai mari sunt analizate pentru producția de energie regenerabilă. La 12 august 2026, AGRONET.ro relata că 32.074,79 hectare de terenuri degradate ale statului au fost introduse într-un registru pentru posibile proiecte fotovoltaice și eoliene. Registrul aștepta încă validarea Comisiei Europene, iar introducerea unei suprafețe în evidență nu înseamnă că aceasta va fi automat concesionată.

Studiul din Minnesota adaugă o dimensiune importantă acestei discuții. Alegerea terenului este doar una dintre probleme. Modul în care este construit și administrat ulterior parcul fotovoltaic poate decide dacă suprafața rămâne un spațiu cu vegetație săracă sau devine un habitat pentru plante native și insecte polenizatoare.

Conceptul este apropiat, dar nu identic, cu agricultura agrivoltaică, unde producția agricolă și cea de electricitate continuă simultan pe aceeași suprafață. România are deja proiecte de acest tip în dezvoltare. AGRONET.ro a prezentat proiectul agrivoltaic de la Șimand, județul Arad, prevăzut cu o putere instalată de 410 MW și amplasat pe aproape 325 de hectare.

Pentru proiectele construite pe terenuri agricole retrase din producție sau pe suprafețe degradate, experiența din Minnesota arată că producția de energie și refacerea biodiversității nu sunt obiective incompatibile. Diferența o fac intervențiile asupra solului, alegerea vegetației și spațiul lăsat sub și între panouri.

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității