În acest articol
AAC cere o schemă națională de despăgubire pentru seceta din 2026, după pierderile raportate de fermieri din Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită evaluarea urgentă a suprafețelor și pierderilor, măsuri pentru lichiditatea fermelor și analiza condițiilor pentru declararea stării de alertă, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
AAC revine astfel asupra solicitărilor formulate încă din 25 august, dar noul apel detaliază măsurile cerute Guvernului și Ministerului Agriculturii: o schemă națională pentru pierderile din 2026, constatarea rapidă a pagubelor, soluții pentru credite și leasinguri, aplicarea circumstanțelor excepționale și folosirea instrumentelor disponibile prin Politica Agricolă Comună.
Pierderi la culturile de toamnă și de primăvară
Potrivit informațiilor centralizate de organizațiile membre AAC și de fermieri, deficitul de apă a afectat succesiv culturile semănate în toamna anului 2025 și culturile de primăvară din 2026.
Problemele semnalate în vestul țării includ:
- pierderi la culturile de toamnă și de primăvară;
- epuizarea rezervei de apă din sol;
- posibilități reduse de irigare în zonele fără infrastructură suficientă sau unde sursele de apă au debite mici;
- reducerea producției de furaje;
- degradarea pășunilor și fânețelor;
- dificultăți în finanțarea însămânțărilor din toamna anului 2026;
- presiune asupra plăților pentru inputuri, credite, leasinguri, arendă și obligații fiscale.
Situația din teren este susținută și de datele publicate în ultimele săptămâni. AGRONET.ro a arătat că în Bihor producția de porumb a coborât local până la aproximativ 350 kg/ha, în timp ce gradul de afectare era estimat la 70–100% în județ. În unele ferme, lipsa recoltei creează inclusiv situația în care agricultorii trebuie să cumpere cereale pentru plata arendei stabilite în produse.
AAC susține că pierderile trebuie analizate cumulat, nu separat pentru fiecare cultură, deoarece aceeași exploatație poate fi afectată atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară.
„Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii.”
AAC cere o schemă separată pentru seceta din 2026
Una dintre principalele solicitări este instituirea unei scheme naționale de despăgubire pentru pierderile produse în 2026.
Organizația cere ca sprijinul să fie acordat fermierilor cu pagube confirmate, indiferent de regiune, și să includă atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară. Cuantumul ar trebui stabilit în funcție de gradul de afectare constatat oficial.
AAC solicită ca MADR să precizeze din timp:
- culturile eligibile;
- pragul minim de afectare;
- documentele necesare;
- termenele pentru înștiințările de calamitate;
- calendarul verificărilor în teren;
- calendarul eventualelor plăți.
Organizația cere ca verificările să fie realizate înainte ca fermierii să recolteze sau să desființeze culturile afectate.
O asemenea schemă pentru pierderile din 2026 nu trebuie confundată cu ajutorul deja aprobat pentru seceta din anul precedent. Guvernul a stabilit pe 18 septembrie despăgubiri de până la 333 lei/ha pentru porumbul și floarea-soarelui calamitate în 2025, cu un buget de 155,36 milioane de lei și plăți prin APIA până la 31 decembrie 2026.
Pentru seceta din 2026, AGRONET.ro relata la începutul lunii septembrie că nu fusese anunțat un nou pachet european dedicat pierderilor din actualul sezon.
Fermierii cer soluții pentru credite, leasinguri și cash-flow
AAC avertizează că problema imediată pentru exploatațiile calamitate nu este numai valoarea producției pierdute, ci lipsa banilor necesari pentru continuarea activității.
Organizația solicită discuții între Ministerul Finanțelor, bănci, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari pentru identificarea unor soluții precum reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde legislația și contractele permit.
Presiunea este amplificată de faptul că fermele trebuie să finanțeze deja campania din toamna anului 2026 și să pregătească lucrările din primăvara anului 2027.
AAC cere și clarificarea modului în care pot fi aplicate circumstanțele excepționale, astfel încât exploatațiile care nu își pot respecta anumite obligații din cauza secetei să dispună de documentele necesare pentru justificarea situației.
Guvernului i se cere să analizeze inclusiv starea de alertă
Organizația solicită Guvernului să verifice ce instrumente europene pot fi mobilizate pentru fermele afectate, inclusiv flexibilitățile din Planul Strategic PAC.
În plus, dacă evaluările oficiale confirmă amploarea și extinderea fenomenului în mai multe județe, AAC cere Guvernului și Comitetului Național pentru Situații de Urgență să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru declararea stării de alertă.
Solicitarea nu înseamnă că o asemenea stare a fost declarată. AAC cere evaluarea condițiilor juridice și tehnice care ar permite utilizarea unor măsuri temporare pentru limitarea efectelor economice și sociale ale secetei.
DR-31 și mecanismul de gestionare a riscurilor revin în discuție
Alianța readuce în atenție și problema unui sistem permanent de protecție împotriva riscurilor climatice.
AAC susține că sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC ar trebui folosite pentru construirea unui mecanism funcțional de gestionare a riscurilor agricole și afirmă că situația intervenției DR-32 rămâne incertă.
În același timp, organizația cere lansarea intervenției DR-31 pentru contribuții la plata primelor de asigurare.
Mesajul fermierilor este că despăgubirile acordate după fiecare episod sever de secetă nu pot înlocui un sistem permanent de asigurare și gestionare a riscurilor. Până la construirea unui asemenea mecanism, însă, prioritatea pentru exploatațiile din vest rămâne constatarea oficială a pagubelor și stabilirea unei surse de finanțare pentru pierderile din 2026.
