În acest articol
Porumbul din Bihor a ajuns local la numai 350 kg/ha, față de aproximativ 6 tone/ha într-un an normal, iar Direcția pentru Agricultură a județului estimează grade de afectare de 70–100% în întreg Bihorul. Datele au fost comunicate inițial de directorul adjunct al instituției, Marius Ștefan, pentru BIHOREANUL. Pe lângă pierderea recoltei, presiunea se mută acum asupra lichidităților fermelor: unii agricultori care au arenda stabilită în produse ajung în situația de a cumpăra porumb pentru a-și achita obligațiile.
Situația este cu atât mai dificilă cu cât fermierii bihoreni au redus deja puternic cultura înainte de acest sezon. Suprafața cu porumb a coborât de la aproximativ 70.000 de hectare în 2025 la circa 40.000 de hectare în 2026, adică o diminuare de aproape 43% într-un singur an. Chiar și pe această suprafață mai mică, seceta și valurile de căldură au compromis producția în numeroase exploatații.
350 kg/ha înseamnă circa 6% din producția unui an normal
Marius Ștefan arată că, în zonele unde fermierii au avut totuși ce recolta, producția a coborât până la 350 kg/ha. Raportată la reperul de 6 t/ha indicat pentru un an normal, această cantitate reprezintă mai puțin de 6% din producția obișnuită, echivalentul unei pierderi de aproximativ 94%.
Aceste valori nu trebuie interpretate drept producția medie finală a întregului județ, deoarece procesele-verbale sunt încă în curs de întocmire. Ele arată însă cât de severe sunt pierderile în zonele cele mai afectate.
AGRONET.ro relata încă din august că fermierii din Bihor avertizau asupra unor sole de porumb fără perspectivă de recoltare. În mai multe localități din nordul județului fuseseră raportate atunci numai 250–280 l/mp de precipitații cumulate din septembrie 2025 până în august 2026, iar estimările coborau în unele ferme spre o tonă de porumb la hectar.
Datele noi din septembrie indică o deteriorare și mai puternică în anumite zone ale județului.
Pierderea nu se termină odată cu recoltatul
Gheorghe Beltechi, fermier din zona Mădăras care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, estimează la 4.000 de lei/ha cheltuielile pierdute la porumb în propria exploatație, incluzând sămânța, lucrările, tratamentele, motorina și costurile cu personalul.
Pentru 800 de hectare lucrate în arendă, agricultorul trebuie să își respecte în continuare obligațiile față de proprietarii terenurilor. Dacă arenda a fost negociată în porumb și cultura nu a produs marfa necesară, fermierul trebuie să cumpere cerealele din piață.
Aceasta schimbă radical efectul economic al secetei. Ferma nu pierde numai venitul pe care l-ar fi obținut din recoltă, ci trebuie să găsească lichidități suplimentare pentru arendă, rate la utilaje, credite și pregătirea următorului sezon.
În cazul lui Beltechi, necesarul financiar estimat pentru închiderea anului ajunge la aproximativ 2 milioane de lei. Valoarea descrie situația fermei respective și nu poate fi extrapolată la toate exploatațiile din Bihor.
Seceta începe să schimbe și culturile pentru 2027
Problema din Bihor nu mai privește numai recolta actuală. Cu două zile înainte de apariția noilor date, AGRONET.ro relata cazul unui alt agricultor bihorean care a eliminat aproximativ 200 de hectare de rapiță din planul de semănat, după șase ani marcați de deficit de apă.
Florin Ciurdariu declarase calamitate integrală pe 192 de hectare de sfeclă și anunța că va reduce și fertilizarea pentru viitoarea campanie. Solul foarte uscat și lipsa apei pentru răsărire făceau prea riscantă o nouă investiție în rapiță.
Cele două cazuri arată aceeași transmisie a pierderii dintr-un sezon în următorul: recoltele mici reduc capitalul disponibil, iar fermele răspund prin micșorarea suprafețelor cu anumite culturi, reducerea inputurilor sau amânarea investițiilor.
România a intrat oricum în 2026 cu mult mai puțin porumb
Situația din Bihor se suprapune peste o retragere importantă a porumbului la nivel național. Datele MADR analizate de AGRONET.ro arătau că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut cu 283.200 de hectare în 2026, până la aproximativ 1,7 milioane de hectare.
Reducerea este de 14,21% față de 2025.
Aceasta amplifică efectul randamentelor slabe: România pornește de la o suprafață mai mică, iar seceta taie acum producția la hectar în unele dintre zonele afectate sever. Impactul asupra recoltei totale va depinde de rezultatele din regiunile unde culturile au beneficiat de precipitații mai bune sau de irigații.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a inclus în această vară România și bazinul Dunării între zonele afectate de secetă, iar evaluările MARS au indicat deteriorarea condițiilor pentru culturile de vară. În vestul României, temperaturile ridicate și deficitul de apă din sol au fost identificate drept factori de reducere a potențialului de producție.
Fermierii trebuie să documenteze pagubele înainte de închiderea campaniei
În Bihor au început deja notificările la primării și verificările în teren pentru întocmirea proceselor-verbale. Documentarea pagubei este importantă indiferent dacă va exista ulterior o măsură financiară dedicată secetei din 2026.
AGRONET.ro a prezentat procedura pentru constatarea culturilor calamitate în 2026. Pentru culturile vizate de actuala etapă, notificarea trebuie depusă la primăria pe raza căreia se află terenul până la 15 octombrie 2026, pentru pagube de peste 30%.
Dacă parcela trebuie recoltată înainte de sosirea comisiei, fermierul poate intra cu combina, dar trebuie să păstreze nerecoltată o suprafață-martor de minimum 5% din parcela afectată. Procesele-verbale trebuie finalizate până la 30 noiembrie, iar raportarea județeană până la 15 decembrie.
În Bihor, însă, problema financiară apare înainte de finalizarea acestor proceduri. Pentru fermele care au recoltat câteva sute de kilograme de porumb la hectar sau nimic, următoarele luni înseamnă plata arendei și a creditelor, dar și găsirea banilor pentru campania agricolă următoare. Seceta din 2026 nu mai este astfel doar o pierdere de producție, ci începe să decidă ce și cât vor mai putea cultiva unele ferme în 2027.
