În acest articol
CNSU a aprobat un nou pachet de urgență pentru Cernavodă, care extinde intervențiile de pe Dunăre prin eliberarea suplimentară de apă din acumulările de pe râul Olt, continuarea dragării, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și pregătirea unor pompe de mare capacitate. Măsurile au fost aprobate la 21 august 2026, iar deversările din Olt încep la 22 august, relatează Mediafax.
Noul element este mobilizarea unei resurse de apă din afara sectorului imediat Cernavodă. Ministerul Energiei și Hidroelectrica urmează să elibereze din acumulările de pe Olt un debit suplimentar mediu de 50 m³/s, timp de cinci zile. Menținerea acestei rate pe întreg intervalul ar însemna, aritmetic, aproximativ 21,6 milioane m³ de apă eliberată suplimentar. Guvernul precizează că trecerea apei prin amenajările hidroenergetice va produce în același timp energie electrică.
Dunărea a ajuns la aproximativ o treime din debitul normal pentru august
Dimensiunea intervenției trebuie privită în contextul situației hidrologice. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indica pentru 21 august un debit de numai 1.300 m³/s la Baziaș, față de media multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august. Debitul reprezintă astfel aproximativ 33% din valoarea obișnuită și este cu circa 67% sub medie. Pentru intervalul până în dimineața zilei de 22 august, INHGA prognoza menținerea valorii de 1.300 m³/s.
AGRONET.ro arăta încă din 16 august că Dunărea coborâse sub intervalul estimat inițial pentru această lună, după ce prognoza lunară plecase de la un minim de 1.450 m³/s. Evoluția ulterioară a dus fluviul la 1.300 m³/s, confirmând o deteriorare mai severă decât scenariul inițial.
Ce cuprinde noul pachet de intervenții
Hotărârea CNSU nr. 20 din 21 august include mai multe măsuri care vor funcționa simultan:
- continuarea dragării Dunării în zona Cernavodă, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Administrația Națională „Apele Române”;
- construirea de către Apele Române a unui epiu pe Dunărea Veche, destinat orientării unei părți mai mari din apă către Canalul Dunăre–Marea Neagră și zona prizei CNE Cernavodă;
- eliberarea suplimentară a 50 m³/s din acumulările de pe Olt, timp de cinci zile;
- păstrarea apei din Canalul Dunăre–Marea Neagră ca rezervă operațională, care poate fi direcționată spre priza centralei la solicitarea CNE Cernavodă;
- mobilizarea de către Departamentul pentru Situații de Urgență a unor pompe de mare capacitate, care pot fi folosite dacă nivelul trebuie susținut suplimentar.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat în aceeași zi punerea în aplicare a Hotărârii CNSU. Un detașament al Direcției Hidrografice Maritime „Comandor Alexandru Cătuneanu” a început cercetări hidrografice în raionul Cernavodă, cu măsurători topobatimetrice și geodezice pentru stabilirea configurației albiei și a zonelor în care trebuie intervenit. Scafandrii militari vor participa la lucrările subacvatice.
Ambele reactoare au fost oprite controlat după scăderea Dunării
Actuala intervenție vine după o succesiune de opriri provocate de deteriorarea condițiilor hidrologice. Nuclearelectrica a anunțat la 27 iulie că Unitatea 1 urma să fie oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie, invocând nivelul foarte scăzut al Dunării și procedurile aplicabile în condiții de secetă severă.
Autoritățile au reușit ulterior să mențină temporar Unitatea 2 în exploatare. Pe 4 august, Nuclearelectrica anunța că măsurile efectuate pe Dunăre ridicaseră nivelul suficient pentru ca reactorul să continue să funcționeze la capacitate nominală. Situația nu s-a menținut însă. La 13 august, compania a început și oprirea controlată a Unității 2, pe fondul scăderii continue a nivelului fluviului.
Intervențiile de urgență au primit anterior 12,1 milioane de lei
Noul pachet nu este prima intervenție financiară și tehnică din această vară. La 31 iulie, Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru redistribuirea temporară a debitului la bifurcația Bala–Dunărea Veche, inclusiv pentru folosirea unor barje metalice care să formeze un prag submers.
Pe 10 august au fost alocate încă 5,1 milioane de lei pentru dragarea a două puncte critice:
Lucrare | Sumă | Volum planificat |
|---|---|---|
Cochirleni, km fluvial 309–304 | 2,55 milioane lei | aproximativ 50.000 m³ |
Caragheorghe–Turcescu, km fluvial 345–342 | 2,55 milioane lei | aproximativ 50.000 m³ |
Alocările anunțate pentru aceste două etape însumează 12,1 milioane de lei, fără a include eventualele costuri ale noului pachet aprobat la 21 august, pentru care valoarea nu apare în informațiile publice consultate.
La începutul lunii, intervenția a inclus și detonarea controlată a formațiunii stâncoase Pârjoaia și amplasarea barjelor pentru redistribuirea apei spre Dunărea Veche. AGRONET.ro a prezentat pe 3 august operațiunea de pe brațul Bala și obiectivul de a ridica local nivelul apei la Cernavodă.
Bala 2 trece din nou în prim-plan
Măsurile actuale sunt intervenții de urgență, în timp ce autoritățile încearcă să deblocheze o soluție hidrotehnică pe termen mai lung. La 14 august, Guvernul a constituit Comitetul Interministerial pentru proiectul Bala 2, destinat analizei lucrărilor care ar putea crește debitul pe Dunărea Veche spre Cernavodă.
Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați în 2024, iar proiectul are aviz de mediu, însă nu a avansat până la actuala criză hidrologică. Guvernul a cerut reevaluarea studiului de fezabilitate până la sfârșitul lunii august, inclusiv în funcție de noile măsurători ale albiei, scenariile cu debite foarte mici și modificările hidromorfologice produse între timp. Dacă soluția tehnică este reconfirmată, Executivul a anunțat intenția de actualizare a indicatorilor și demarare a proiectului.
Pentru agricultură, criza apei de pe Dunăre rămâne nerezolvată
Intervențiile pentru Cernavodă vin într-o perioadă în care deficitul de apă afectează și agricultura. AGRONET.ro relata încă de la sfârșitul lunii iulie despre restricții la irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă, iar scăderea ulterioară a debitului a accentuat dificultățile pentru amenajările dependente de fluviu.
La 20 august, ferme din Dolj raportau pierderi de 80–100%, inclusiv în exploatații care investiseră în echipamente de irigații, dar nu mai aveau suficientă apă disponibilă prin infrastructura de alimentare. Nivelul redus al Dunării afectează în paralel navigația și transportul cerealelor.
Noile măsuri ale CNSU nu anunță o modificare a regimului de furnizare a apei pentru irigații. Pentru fermieri, informația importantă în zilele următoare va fi dacă suplimentarea din Olt, lucrările de dragare și redistribuirea debitului spre Dunărea Veche reușesc să stabilizeze situația hidrologică locală fără ca tendința generală de scădere a fluviului să continue.
Pachetul din 21 august arată însă o schimbare de amploare a răspunsului autorităților. După detonări, barje și dragări destinate redistribuirii apei deja existente în Dunăre, statul recurge acum și la mobilizarea apei din acumulările Oltului, la rezerva din Canalul Dunăre–Marea Neagră și la pompe de mare capacitate. Într-un fluviu ajuns la aproximativ o treime din debitul mediu al lunii august, problema nu mai este numai nivelul local de la priza Cernavodă, ci disponibilitatea apei într-un sistem în care energia, irigațiile, navigația și alimentările cu apă sunt afectate simultan.
