În acest articol
Stânca Pârjoaia a fost detonată pe brațul Bala, iar autoritățile pregătesc scufundarea a patru barje încărcate cu piatră pentru a redirecționa mai multă apă spre Dunărea Veche și Centrala Nucleară Cernavodă. La intervenția din 3 august 2026 au fost folosite 180 de kilograme de explozibil, după ce testele efectuate cu o zi înainte nu reușiseră să disloce complet stânca. Informația privind cantitatea de explozibil și reușita operațiunii a fost relatată și de presa prezentă la declarațiile ministrului interimar al Apărării.
Detonarea reprezintă numai prima etapă. Fragmentele de rocă trebuie îndepărtate, albia urmează să fie dragată, iar barjele vor forma un prag submers care să limiteze parțial scurgerea apei pe brațul Bala. Două barje se aflau deja în zonă, a treia urma să ajungă în seara de 3 august, iar a patra în seara de 4 august 2026.
Autoritățile estimează o creștere locală de 10–15 centimetri
Specialiștii citați de Biziday estimează că pragul realizat din barje și piatră ar putea ridica nivelul apei cu 10–15 centimetri. Efectul urmărit este unul local: o parte mai mare din debit ar urma să ajungă pe Dunărea Veche, cursul din care este alimentată zona Cernavodă.
Indicator | Valoare sau termen anunțat |
|---|---|
Explozibil utilizat la detonarea din 3 august | 180 de kilograme |
Barje prevăzute pentru pragul submers | 4 |
Creșterea estimată a nivelului apei | 10–15 centimetri |
Sosirea ultimelor două barje | 3 și 4 august 2026 |
Înaintea detonării reușite, AGRONET.ro relata că prima intervenție nu dislocase stânca Pârjoaia. La acel moment nu era precizat ce cantitate de apă va fi redirecționată și nici cu cât va crește efectiv nivelul la Cernavodă. Nici după detonare rezultatul hidraulic nu poate fi considerat confirmat până când pragul nu este finalizat și nivelurile nu sunt măsurate.
Debitul Dunării continuă să pună presiune pe irigații
La 30 iulie 2026, debitul Dunării la Baziaș era de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Prognoza prezentată atunci indica o coborâre spre 1.500 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 6 august.
Materialul Biziday citează o estimare mai severă a Administrației Naționale „Apele Române”, potrivit căreia debitul ar putea scădea sub 1.400 de metri cubi pe secundă în cursul acestei săptămâni. Este vorba despre o prognoză, nu despre o valoare deja măsurată.
Pentru ferme, intervenția de pe brațul Bala nu înseamnă automat ridicarea restricțiilor la irigații. Restricțiile de treapta a III-a erau menținute pe sectorul Călărași–Cernavodă, unde apa putea fi livrată în debite reduse sau numai în anumite intervale.
Efectul pentru fiecare exploatație depinde de:
- debitul disponibil la stația de pompare;
- programul local de furnizare;
- timpul necesar apei pentru a ajunge la parcelă;
- pierderile de pe canale;
- cultura și faza de vegetație;
- durata nivelurilor scăzute.
Nu există, în informațiile publicate până acum, o confirmare că pragul submers de pe brațul Bala va crește cantitatea de apă disponibilă pentru amenajările de irigații.
Unitatea 1 este oprită, iar funcționarea Unității 2 depinde de nivelul apei
Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național la 28 iulie 2026, după ce Nuclearelectrica a invocat nivelul foarte scăzut al Dunării și procedurile aplicabile în condiții de secetă severă. Compania preciza că măsura este preventivă și că nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul.
Biziday relatează că o coborâre a debitului sub pragurile tehnice ar putea impune oprirea și a Unității 2, deoarece instalațiile care folosesc apa Dunării trebuie să funcționeze în limitele prevăzute de proiectare. Detonarea stâncii și construirea pragului urmăresc să câștige nivel de apă și timp pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță.
Transportul cerealelor rămâne afectat pe alte sectoare ale Dunării
O creștere locală a nivelului la Cernavodă nu rezolvă automat problemele de navigație de pe întregul fluviu. În amonte de Brăila, unele nave circulă deja cu încărcături reduse pentru a respecta pescajul disponibil.
În cazul unui operator prezentat anterior de AGRONET.ro, un șlep cu o capacitate de 960 de tone transporta numai 640–650 de tone. Tariful indicat de acesta crescuse de la 55 la 63 de lei pe tonă. Valorile descriu situația operatorului citat și nu reprezintă un tarif general pentru transportul cerealelor pe Dunăre.
Pentru fermieri și comercianți, următoarele informații relevante vor fi nivelul măsurat după finalizarea pragului, redistribuirea efectivă a debitului, programul amenajărilor de irigații și pescajul permis pe sectoarele folosite pentru transport. Detonarea a eliminat obstacolul din prima etapă, dar efectul economic și hidrologic al intervenției va putea fi evaluat numai după amplasarea barjelor și monitorizarea nivelului apei.
