În acest articol
Prima detonare nu a reușit să redirecționeze apa spre Dunărea Veche, iar intervenția destinată creșterii nivelului apei la Centrala Nucleară Cernavodă era programată să fie reluată luni, 3 august 2026. Stânca Pârjoaia nu a fost dislocată de exploziile controlate efectuate duminică.
Scafandrii Forțelor Navale urmau să verifice efectele exploziei submerse, înainte ca încărcătura de explozibil să fie mărită gradual. După ruperea stâncii, autoritățile intenționează să fărâmițeze malul stâncos și să construiască un prag submers pe brațul Bala, pentru a direcționa o parte mai mare din debit către Dunărea Veche.
Barjele vor fi folosite pentru construirea pragului submers
Operațiunea mobilizează barje încărcate cu piatră, dar și barje goale, în care ar urma să fie transportat materialul rezultat în urma exploziilor. Lucrările au fost stabilite în cadrul structurilor constituite pentru gestionarea situației energetice provocate de secetă și de scăderea nivelului Dunării.
Autoritățile sperau ca pragul submers să fie finalizat până marți, 4 august, însă termenul depinde de rezultatul noilor detonări și de posibilitatea dislocării stâncii Pârjoaia. Nu a fost precizat ce procent din debit ar putea fi redirecționat și nici cu câți centimetri ar urma să crească nivelul apei la Cernavodă.
La momentul declarațiilor, navigația pe brațul Bala se desfășura normal. Perimetrul intervenției fusese însă securizat pentru protejarea populației, a echipelor și a bunurilor aflate în zonă.
Dunărea continuă să scadă la intrarea în România
La 28 iulie, Administrația Națională „Apele Române” anunța un debit de 1.650 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Prognoza indica o scădere spre 1.500 de metri cubi pe secundă la începutul lunii august.
Datele prezentate ulterior în materialul Profit.ro indicau un debit de 1.590 de metri cubi pe secundă și o posibilă coborâre spre aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă până la 7 august. Nivelul apei la Cernavodă scădea cu aproximativ doi-trei centimetri pe zi, potrivit declarației directorului general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu.
Restricțiile pentru irigații rămân o problemă separată
Intervenția de pe brațul Bala urmărește alimentarea cu apă a centralei nucleare, dar nu există informații că lucrările ar elimina restricțiile aplicate sistemelor de irigații. AGRONET.ro a prezentat menținerea restricțiilor de treapta a III-a pe sectorul Călărași–Cernavodă, unde apa poate fi furnizată în debite reduse sau numai în anumite intervale.
Pentru exploatațiile dependente de captările din Dunăre, efectul practic depinde de programul fiecărei amenajări, de debitul disponibil la stațiile de pompare și de timpul necesar pentru ca apa să ajungă la parcele. O eventuală creștere locală a nivelului pe Dunărea Veche nu poate fi transformată automat într-o estimare privind apa disponibilă pentru agricultură.
Seceta hidrologică afectează și livrarea cerealelor. Nivelul scăzut al fluviului obligă unele nave să circule cu încărcături reduse. În cazul unui șlep cu o capacitate maximă de 960 de tone, încărcătura a coborât la aproximativ 640–650 de tone, iar tariful menționat de operator a crescut de la 55 la 63 de lei pe tonă.
Rezultatul noilor detonări va decide continuarea lucrărilor
Următoarele informații relevante sunt raportul scafandrilor privind efectele primei explozii, rezultatul detonărilor cu încărcătură mărită și ritmul construirii pragului submers. Abia după aceste etape va putea fi evaluat efectul real asupra nivelului apei pe Dunărea Veche și asupra alimentării Centralei Nucleare Cernavodă.
Pentru fermieri, trebuie urmărite separat programele locale de furnizare a apei pentru irigații și condițiile de navigație pentru transportul cerealelor. Materialele disponibile nu indică ridicarea restricțiilor și nici o revenire rapidă a debitului Dunării.
