În acest articol
Crișul Alb a coborât la 7% din debitul normal al lunii iulie în județul Arad, unde râul Teuz a secat, iar rezervele Lacului Tauț au ajuns la 30% din volum. Datele comunicate de Administrația Bazinală de Apă Crișuri și prezentate de AGERPRES arată că deficitul de apă afectează deja alimentarea canalelor, pescăriile și culturile agricole.
La stația hidrometrică din Chișineu-Criș, debitul Crișului Alb era de un metru cub pe secundă la 21 iulie 2026, față de media multianuală de 14 metri cubi pe secundă pentru această perioadă. Debitul este astfel de 14 ori mai mic decât nivelul obișnuit al lunii iulie.
Scăderea îngreunează alimentarea Canalului Morilor, iar exploatațiile piscicole din zonă nu mai primesc volumele de apă necesare. Situația afectează și posibilitățile de alimentare a sistemelor locale care depind de cursurile de suprafață.
Pârâuri secate și rezerve reduse în acumulări
Administrația Bazinală de Apă Crișuri estimează că aproximativ 40% dintre pârâurile și cursurile mici de apă din zona montană a bazinului au secat. Acestea alimentau râurile principale, care înregistrează acum debite foarte scăzute.
Râul Teuz a secat complet în județul Arad. Lacul Tauț se află la aproximativ 30% din volumul său, deși nivelul corespunzător perioadei ar trebui să fie de cel puțin 50%.
Deficitul nu este limitat la luna iulie. În primele trei săptămâni ale lunii au fost înregistrate cantități de precipitații de aproximativ trei ori mai mici decât nivelul obișnuit de 45 de litri pe metru pătrat.
Instituția estimează un deficit acumulat de peste 500 de litri pe metru pătrat, echivalentul cantității de precipitații dintr-un an. Nivelul apei freatice din bazinul Crișurilor este cu până la trei metri mai coborât decât în condiții normale.
Directorul ABA Crișuri, Sandor Pasztor, a cerut populației să folosească apa rațional și estimează că seceta pronunțată poate continua până la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta este o estimare, iar evoluția efectivă va depinde de precipitațiile din următoarele săptămâni.
Peste 32.000 de hectare cu grâu au fost declarate calamitate
Lipsa apei a produs deja pierderi în culturile agricole din județ. Datele publicate de Prefectura Arad arată că fermierii au declarat calamitate 32.296 de hectare cu grâu, dintr-o suprafață cultivată de 95.121 de hectare.
Au fost raportate pagube și la:
- 13.487 de hectare cu rapiță, reprezentând 32% din suprafața cultivată;
- 4.004 hectare cu orz, respectiv 22%;
- 716 hectare cu orzoaică, echivalentul a 18% din cultură.
Declararea unei suprafețe calamitate nu stabilește automat valoarea pierderii și nici acordarea unei despăgubiri. Gradul de afectare trebuie constatat prin procedurile aplicabile, iar eventualele măsuri de sprijin depind de decizii și acte normative distincte.
Problemele raportate în iulie continuă un sezon dificil pentru exploatațiile din vestul țării. În unele zone din Arad, producțiile de grâu au coborât la una-două tone la hectar, iar plantele nu au format boabe în spic. agronet.ro a prezentat situația în articolul despre fermierii din Arad care renunță la cereale pe terenurile fără acces la irigații.
Irigațiile sunt limitate tocmai când debitele scad
Sub 2% din suprafața agricolă menționată pentru județul Arad dispune de sisteme de irigații. Din aproximativ 23.000 de hectare, doar 400 de hectare beneficiază de infrastructură pentru alimentarea cu apă, potrivit datelor prezentate anterior de autoritățile locale.
Extinderea irigațiilor este însă condiționată atât de refacerea infrastructurii, cât și de existența unor surse de apă disponibile. Debitele foarte mici pot limita alimentarea canalelor chiar și acolo unde există stații de pompare și rețele de distribuție.
Amenajarea Păuliș-Matca, care ar putea deservi aproximativ 50.000 de hectare, nu a intrat încă în etapa lucrărilor. Fermierii au cerut Ministerului Agriculturii termene pentru reabilitarea stației de pompare și a canalelor, după cum arată articolul agronet.ro despre blocarea sistemului de irigații Păuliș-Matca.
Refacerea infrastructurii poate reduce dependența fermelor de precipitații, dar nu elimină problema disponibilității apei. Investițiile trebuie corelate cu debitele cursurilor, nivelul acumulărilor, necesarul pentru alimentarea populației și celelalte utilizări din bazin.
Culturile de toamnă intră sub presiunea lipsei de apă
Deficitul din sol și coborârea nivelului freatic pot afecta și pregătirea culturilor care urmează să fie semănate. Rapița are nevoie de umiditate suficientă pentru răsărire și formarea plantelor înainte de iarnă, iar amânarea semănatului în așteptarea ploilor poate reduce perioada de dezvoltare din toamnă.
Fermierii trebuie să urmărească separat condițiile fiecărei parcele, deoarece precipitațiile locale, textura solului și capacitatea de păstrare a apei pot produce diferențe importante chiar în interiorul aceluiași județ.
Situația din bazinul Crișurilor arată că seceta nu mai afectează doar randamentul culturilor. Debitele reduse limitează apa disponibilă pentru irigații, acvacultură și alte activități economice, în timp ce refacerea rezervelor subterane necesită precipitații consistente și distribuite pe o perioadă mai lungă.
