În acest articol
Debitul Dunării la Baziaș este la numai o treime din media lunii septembrie, iar creșterea prognozată pentru următoarele zile nu va recupera decât o parte din deficit. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că debitul la intrarea în România a coborât la 1.250 m³/s pe 14 septembrie 2026, față de media multianuală de 3.800 m³/s pentru această lună.
Pentru intervalul 14–21 septembrie, hidrologii prognozează menținerea inițială în jurul valorii de 1.250 m³/s, urmată de o creștere până la aproximativ 1.550 m³/s. Chiar și la maximul prognozat, debitul ar reprezenta numai aproximativ 41% din media multianuală a lunii septembrie.
Dunărea rămâne cu peste 2.000 m³/s sub media perioadei
Diferența față de regimul hidrologic obișnuit este importantă:
Indicator | Debit |
|---|---|
Debit la Baziaș, 14 septembrie | 1.250 m³/s |
Maxim prognozat până la 21 septembrie | 1.550 m³/s |
Media multianuală a lunii septembrie | 3.800 m³/s |
Diferența actuală față de medie | -2.550 m³/s |
La nivelul de 1.250 m³/s, Dunărea se află la aproximativ 33% din debitul mediu multianual al lunii septembrie. Chiar dacă prognoza de 1.550 m³/s se confirmă, diferența față de medie va rămâne de aproximativ 2.250 m³/s.
Datele din 13 septembrie indicau un debit de 1.300 m³/s la Baziaș, ceea ce înseamnă că fluviul a mai pierdut 50 m³/s înainte de stabilizarea anticipată de hidrologi.
Debitele din aval au evoluții diferite
În aval de Porțile de Fier, situația nu este uniformă. Pentru intervalul analizat până la 14 septembrie, INHGA a înregistrat:
- debite staționare la Gruia;
- scăderi între Calafat și Zimnicea, precum și la Călărași și Galați;
- creșteri pe sectoarele Giurgiu–Oltenița, Cernavodă–Brăila și Isaccea–Tulcea.
Pentru perioada până la 21 septembrie, debitele sunt estimate să rămână relativ staționare pe cea mai mare parte a sectorului românesc, cu creșteri temporare între Gruia și Bechet în prima parte a intervalului și ulterior până în zona Vadu Oii.
Evoluția trebuie urmărită în contextul deficitului de apă care afectează România în 2026. AGRONET.ro a analizat efectele secetei asupra agriculturii și diferențele regionale, într-un an în care disponibilitatea apei și capacitatea sistemelor de irigații au redevenit teme centrale pentru ferme.
Creșterea prognozată nu înseamnă revenirea la normal
Majorarea de la 1.250 la 1.550 m³/s ar însemna o creștere de aproximativ 24% față de nivelul actual. Raportată însă la media lunii septembrie, Dunărea ar rămâne cu aproape 60% sub nivelul multianual.
Această diferență este mai relevantă decât simpla direcție de creștere a debitului. Prognoza indică o ameliorare față de minimul actual, nu o revenire la regimul obișnuit al fluviului pentru această perioadă a anului.
Pentru agricultură, situația confirmă presiunea persistentă asupra resurselor de apă după o vară secetoasă. AGRONET.ro a arătat și în analiza privind viitoarea PAC că problema apei se mută tot mai mult din zona despăgubirilor pentru pierderi către investiții în irigații, infrastructură și prevenirea efectelor secetei.
În următoarele zile, indicatorul de urmărit rămâne ritmul creșterii debitului la Baziaș. Prognoza INHGA indică 1.550 m³/s până la 21 septembrie, însă această valoare rămâne mult sub reperul multianual de 3.800 m³/s.
