În acest articol
Fermierul Ștefan Barbu leagă revenirea ploilor de oprirea rachetelor antigrindină, susținând că ultimii doi ani au adus un regim al precipitațiilor mai apropiat de normal în zona exploatației sale. Agricultorul din Brănești, județul Ilfov, care lucrează aproape 900 de hectare, dintre care 115 hectare în sistem ecologic, și-a prezentat observațiile într-un interviu acordat Revistei Ferma.
Afirmația reaprinde una dintre cele mai controversate discuții din agricultura românească: dacă intervențiile antigrindină influențează sau nu cantitatea de precipitații care ajunge la sol. Datele disponibile confirmă oprirea operațională a sistemului, dar nu demonstrează că aceasta este cauza revenirii ploilor observate de fermier.
„Au început anii să devină cât de cât normali”
Ștefan Barbu susține că schimbarea a devenit vizibilă după întreruperea lansărilor din zona Vrancea.
„Eu vă zic că de când s-a încetat să se dea în zona Vrancea cu rachete antigrindină, au început anii să devină cât de cât normali.”
Fermierul apreciază că o cantitate anuală de precipitații cuprinsă între aproximativ 400 și 700 de litri pe metru pătrat ar permite culturilor să traverseze mai bine perioadele dificile.
În agricultură, însă, nu contează doar cantitatea totală anuală. Distribuția ploilor pe parcursul vegetației poate face diferența dintre o cultură care trece de perioadele critice și una afectată sever de secetă.
Sistemul antigrindină a fost suspendat la nivel național
Faptul că lansările au fost oprite este confirmat și de documente oficiale. În minuta unei ședințe organizate în județul Vrancea în 2025, reprezentantul structurii responsabile pentru intervențiile active în atmosferă declara că activitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor era suspendată la nivel național.
În aceeași dezbatere au fost invocate două probleme majore: omologarea sistemului și necesitatea unor studii de impact. Totodată, reprezentanți ai viticultorilor și legumicultorilor din Vrancea au cerut reluarea activității, considerând protecția împotriva grindinei importantă pentru culturile lor.
Controversa este astfel mai amplă decât opoziția simplă dintre „rachete” și „ploi”. Pentru viticultori, livezi sau alte culturi cu valoare ridicată, grindina poate provoca pierderi foarte mari într-un interval de câteva minute. Pentru fermele de cultură mare afectate repetat de secetă, prioritatea este acumularea apei în sol.
Ce arată datele prezentate de sistemul antigrindină
Documentele oficiale ale Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea includ comparații între precipitațiile înregistrate în stații aflate în interiorul și în afara teritoriilor protejate.
Valorile diferă puternic de la o lună și o stație la alta. De exemplu, într-un set de date publicat pentru luna iulie, la Adjud au fost înregistrați 136,2 litri pe metru pătrat, față de 37,8 litri pe metru pătrat la Tecuci și 55,4 litri pe metru pătrat la Bârlad.
Astfel de valori nu permit, singure, demonstrarea unei relații directe între lansarea rachetelor și reducerea precipitațiilor. Pentru stabilirea unei legături cauzale ar fi necesare serii meteorologice comparabile, pe perioade lungi și pe teritorii suficient de mari, care să izoleze efectul intervențiilor de variația naturală a vremii.
Fermierii privesc tehnologia din perspective diferite
Divergența dintre agricultori are și o explicație economică. O exploatație viticolă poate considera grindina unul dintre cele mai mari riscuri pentru producția anuală, în timp ce o fermă de porumb sau floarea-soarelui dintr-o zonă cu deficit hidric cronic poate considera lipsa precipitațiilor riscul dominant.
În cazul lui Ștefan Barbu, observația vine după sezoane în care apa a devenit una dintre principalele limite pentru producție.
Discuția apare într-un moment în care seceta continuă să pună presiune pe ferme. AGRONET.ro a analizat modul în care seceta schimbă prioritățile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, cu accent tot mai mare pe prevenție, irigații și gestionarea resurselor de apă.
Pentru sistemul antigrindină, problema centrală rămâne aceeași: fermierii cer atât protecție împotriva grindinei, cât și răspunsuri convingătoare privind efectele intervențiilor asupra regimului precipitațiilor. Reluarea sau modificarea sistemului va depinde de modul în care autoritățile vor trata aceste două cerințe.
