În acest articol
MADR pregătește inventarierea surselor de apă pentru irigații, după ce seceta hidrologică și funcționarea limitată a unor amenajări au redus posibilitățile de alimentare a fermelor. Măsurile au fost anunțate într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ministerul va constitui un grup de lucru interinstituțional care trebuie să identifice sursele de apă ce pot alimenta sistemele de irigații, să analizeze cererile organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și să propună soluții pentru zonele afectate de deficit.
Anunțul reprezintă începutul unei evaluări administrative, nu confirmarea că vor fi puse imediat la dispoziție noi volume de apă. Comunicatul nu precizează un termen pentru finalizarea inventarului, un buget pentru lucrări sau amenajările care vor primi prioritate.
MADR, ANIF și Apele Române vor centraliza situația din teren
Întâlnirea de lucru a avut loc la 5 august 2026, la sediul MADR, la inițiativa vicepremierului Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Emil Dumitru și a reunit reprezentanți ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și ai Administrației Naționale „Apele Române”.
Instituțiile au analizat situația hidrologică, disponibilitatea resurselor de apă, funcționarea infrastructurii existente și efectele secetei asupra producției agricole.
Grupul de lucru urmează să pregătească un document comun care va include:
- inventarierea surselor de apă care ar putea fi utilizate pentru irigații;
- evaluarea solicitărilor depuse de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații;
- identificarea soluțiilor pentru zonele cu deficit de apă;
- coordonarea dintre administratorii resurselor de apă și cei ai infrastructurii;
- propuneri pentru consolidarea infrastructurii principale de irigații.
Pentru fermieri, rezultatul important va fi lista concretă a zonelor în care apa poate fi livrată, debitele disponibile și perioada în care sistemele pot funcționa. O inventariere fără un calendar al intervențiilor și fără stabilirea surselor de finanțare nu rezolvă problema alimentării culturilor în actualul sezon.
Fermierii trebuie să știe din timp dacă pot primi apă
Emil Dumitru a cerut ca agricultorii să fie informați permanent despre posibilitățile reale de irigare din fiecare zonă. Informațiile sunt necesare pentru planificarea udărilor, adaptarea tehnologiilor și prioritizarea culturilor în funcție de volumul disponibil.
În practică, exploatațiile și organizațiile utilizatorilor au nevoie de date privind:
- debitul disponibil la sursa de alimentare;
- nivelul apei la punctele de captare;
- programul stațiilor de pompare;
- timpul necesar pentru umplerea canalelor;
- pierderile de apă din infrastructură;
- intervalele în care pot fi efectuate udările;
- durata estimată a eventualelor restricții.
Disponibilitatea unei surse de apă nu înseamnă automat că aceasta poate fi folosită imediat. Sunt necesare captări funcționale, stații de pompare, canale întreținute, energie și o capacitate suficientă pentru transportarea apei până la parcele.
Debitul Dunării a limitat deja irigațiile
Decizia MADR vine după o perioadă în care debitele reduse au afectat mai multe surse utilizate de agricultură. La 30 iulie 2026, Dunărea coborâse la 1.600 de metri cubi pe secundă la Baziaș, cu aproximativ 66% sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă.
Pe sectorul Călărași–Cernavodă erau menținute restricții de treapta a III-a pentru alimentarea sistemelor de irigații. Acestea pot presupune reducerea volumului furnizat sau stabilirea unor intervale în care apa este pompată către amenajări.
Efectul diferă de la o fermă la alta și depinde de sursa de alimentare, cultura înființată, faza de vegetație, rezerva de apă din sol și numărul udărilor care mai pot fi efectuate. Un debit redus nu poate fi transformat automat într-o estimare a pierderilor de producție.
Infrastructura nefuncțională rămâne a doua problemă
Inventarierea surselor trebuie corelată cu starea amenajărilor. Chiar și acolo unde există apă, fermierii nu o pot utiliza dacă stațiile și canalele nu sunt funcționale.
Situația din Arad arată diferența dintre potențialul unei amenajări și capacitatea efectivă de irigare. Seceta a afectat 79.359 de hectare în 44 de localități ale județului, în timp ce sistemul Păuliș–Matca, proiectat pentru aproximativ 50.000 de hectare, nu intrase încă în etapa lucrărilor de reabilitare la jumătatea lunii iulie.
În aceeași perioadă, Crișul Alb ajunsese la aproximativ 7% din debitul normal, râul Teuz secase, iar lacul Tauț se afla la aproximativ 30% din volum. Aceste exemple arată că refacerea infrastructurii și identificarea unor surse stabile trebuie realizate împreună.
Documentul de măsuri trebuie urmat de termene și finanțare
MADR afirmă că sunt necesare atât soluții imediate pentru zonele afectate, cât și investiții pe termen lung în infrastructura principală. Comunicatul nu indică însă proiectele care vor fi finanțate, valoarea investițiilor sau data până la care grupul de lucru trebuie să prezinte propunerile.
Pentru organizațiile utilizatorilor de apă, următoarele informații decisive vor fi:
- ce solicitări au fost acceptate pentru analiză;
- ce surse pot furniza apă în condițiile hidrologice actuale;
- ce lucrări pot fi executate în regim de urgență;
- ce proiecte necesită investiții multianuale;
- ce instituție răspunde de fiecare intervenție;
- care este calendarul estimat al lucrărilor.
Până la publicarea acestor date, anunțul MADR rămâne o etapă de evaluare și coordonare. Pentru ferme, efectul concret va putea fi măsurat numai prin volumele de apă livrate, suprafețele irigate și funcționarea efectivă a amenajărilor.
