În acest articol
Seceta a afectat 79.359 de hectare de culturi de toamnă în Arad, după ce 1.279 de fermieri au notificat pagubele până la expirarea termenului din 1 august 2026. Verificările realizate în teren au indicat grade de afectare cuprinse între 30% și 70%, relatează Daily Business, pe baza datelor centralizate de Direcția pentru Agricultură Arad.
Notificările au venit din 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale ale județului. Cele mai multe au fost depuse în Nădlac, unde au fost înregistrate 198 de sesizări, și în Pecica, cu 152 de sesizări. Cele două localități cumulează aproape 15.000 de hectare declarate calamitate.
Constatarea unui grad de afectare de peste 30% permite includerea suprafețelor în procedura de evaluare. Procesele-verbale întocmite de comisii nu garantează însă plata unor despăgubiri, care depinde de aprobarea unei măsuri de sprijin, de bugetul disponibil și de condițiile stabilite prin actele normative aplicabile.
Grâul concentrează cele mai mari pierderi
Din cele 95.121 de hectare cultivate cu grâu în județul Arad, peste o treime au fost declarate afectate. O centralizare anterioară, publicată la 21 iulie, indica 32.296 de hectare de grâu calamitate.
La aceeași dată, fermierii raportaseră pagube și la:
- 13.487 de hectare cu rapiță, reprezentând 32% din suprafața cultivată;
- 4.004 hectare cu orz, respectiv 22%;
- 716 hectare cu orzoaică, echivalentul a 18%.
Totalul de 79.359 de hectare anunțat după încheierea perioadei de notificare este mai mare decât datele intermediare din iulie, pe măsură ce au fost depuse și verificate noi înștiințări.
Amenajarea Păuliș-Matca nu a intrat în etapa lucrărilor
Pierderile provocate de secetă readuc în discuție Amenajarea de Irigații Păuliș-Matca, o infrastructură care ar putea deservi aproximativ 50.000 de hectare din județ. La 15 iulie 2026, reabilitarea sistemului nu începuse, deși organizațiile locale ale utilizatorilor de apă susțineau că au parcurs procedurile și au îndeplinit obligațiile necesare.
Fermierii au cerut Ministerului Agriculturii un calendar pentru începerea lucrărilor, sursele de finanțare și responsabilități instituționale precise. Stația de pompare și canalele continuă să se degradeze în lipsa intervențiilor, iar costurile reabilitării pot crește pe măsură ce proiectul este amânat.
Blocarea amenajării este cu atât mai importantă cu cât sub 2% din suprafața agricolă analizată în Arad beneficia de irigații. Datele citate anterior indicau aproximativ 400 de hectare irigate dintr-un total de 23.000 de hectare luate în calcul. În unele zone, producțiile de grâu au coborât la una-două tone la hectar, față de aproximativ 8,5 tone la hectar estimate de un fermier pentru culturile care ar fi avut acces la apă.
Debitele scăzute limitează și sursele disponibile pentru irigații
Reabilitarea infrastructurii nu rezolvă singură problema, deoarece și sursele de apă sunt sub presiune. La 21 iulie 2026, Crișul Alb ajunsese la aproximativ 7% din debitul normal. La stația Chișineu-Criș erau măsurați un metru cub pe secundă, față de media multianuală de 14 metri cubi pe secundă.
Râul Teuz secase, iar Lacul Tauț se afla la aproximativ 30% din volum. Debitele reduse îngreunau alimentarea canalelor și a exploatațiilor piscicole și ar fi putut limita furnizarea apei inclusiv prin sisteme de irigații funcționale.
Pentru fermele din Arad, reducerea riscului presupune atât refacerea stațiilor și canalelor, cât și stabilirea unor surse de apă care pot susține irigarea în perioadele secetoase. Fără aceste investiții, exploatațiile rămân dependente de precipitații, iar pierderile raportate în 2026 se pot repeta în sezoanele cu deficit de apă.
