În acest articol
Recolta de porumb din 2026 arată diferențe extreme între vest și sud-est, iar Ziarul Financiar prezintă două situații aflate la poli opuși: în exploatația Agroind Cauaceu din Bihor, Dan Corbuț spune că nu mai are porumb de recoltat, în timp ce un fermier din Călărași descrie cultura drept cea mai promițătoare din ultimii șase-șapte ani.
Diferența regională complică bilanțul național. COCERAL estimează pentru România o producție de aproximativ 7 milioane de tone în 2026, cu 10% peste nivelul din 2025, însă rezultatul final va agrega ferme cu recolte bune și suprafețe unde seceta a compromis complet cultura.
În Bihor, deficitul de precipitații a ajuns la aproximativ jumătate din normal
Dan Corbuț, fondatorul Agroind Cauaceu, exploatează aproximativ 3.500 de hectare în județul Bihor. Acesta indică un total de numai aproximativ 250 l/mp de precipitații în anul agricol început la 1 august 2025, față de un nivel obișnuit de 500-600 l/mp.
Situația confirmă deteriorarea pe care AGRONET.ro o documenta încă din 12 august în Bihor, Arad și Moldova. La acel moment, Dan Corbuț estima că unele sole de porumb nu vor mai fi recoltate, iar altele ar putea coborî spre numai 1 t/ha.
La sfârșitul lunii august, evaluarea transmisă de fermier este mai severă pentru exploatația sa: recolta de porumb este practic pierdută.
În Călărași, condițiile din perioada de polenizare au fost favorabile
La celălalt capăt al țării, Marcello Daniliuc, fermier din Călărași, indică un sezon mult mai bun. Precipitațiile și temperaturile din perioada critică de polenizare au permis culturii să se dezvolte fără stresul sever întâlnit în vest.
Fermierul apreciază că nu a mai avut un porumb cu asemenea perspective de cel puțin șase-șapte ani.
Contrastul este susținut și de datele europene analizate anterior de AGRONET.ro. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene indica în iulie condiții severe de secetă în vestul României, în timp ce estul țării beneficiase în mare parte din sezon de o disponibilitate mai bună a apei.
Prognozele naționale rămân între 7 și aproximativ 7,8 milioane de tone
Estimările disponibile diferă în funcție de sursă și momentul prognozei.
Sursa prognozei | Producție de porumb România 2026 |
|---|---|
COCERAL, citat de Ziarul Financiar | circa 7 milioane tone |
Estimare bazată pe JRC/MARS analizată de AGRONET.ro în august | circa 7,8 milioane tone |
Randament JRC/MARS | circa 4,03 t/ha |
Prognoza de aproximativ 7,8 milioane de tone prezentată anterior de AGRONET.ro pornea de la o suprafață de circa 1,96 milioane de hectare și un randament estimat de 4,03 t/ha. COCERAL indică acum un volum mai redus, de aproximativ 7 milioane de tone.
Diferența dintre estimări nu schimbă însă principala caracteristică a sezonului: media națională ascunde contraste foarte mari între regiuni.
Vestul pierde producție într-un moment în care porumbul depășește 200 euro/tonă în Banat
Cele mai recente cotații săptămânale de referință publicate de Comisia Europeană și disponibile în Bursa AGRONET.ro arată pentru perioada 17-23 august 2026:
Piață | Produs | Condiție | Cotație |
|---|---|---|---|
Banat | porumb furajer | plecare din siloz | 200,09 euro/tonă |
Muntenia | porumb furajer | plecare din siloz | 196,66 euro/tonă |
Cotațiile sunt repere oficiale săptămânale ale Comisiei Europene, nu oferte ferme de tranzacționare. Ele arată însă dimensiunea economică a pierderilor din fermele unde producția este foarte mică sau lipsește complet.
La o cultură cu producție zero, problema fermierului nu mai este dacă prețul crește cu câțiva euro pe tonă, ci faptul că nu mai există marfă care să poată beneficia de eventualele evoluții favorabile ale pieței.
Media națională va ascunde două sezoane agricole foarte diferite
Porumbul din 2026 oferă astfel unul dintre cele mai puternice exemple ale diferențelor regionale create de distribuția precipitațiilor. În vest, deficitul sever de apă a compromis culturi în exploatații importante, în timp ce în Călărași condițiile din perioada de polenizare au permis dezvoltarea unor culturi cu perspective peste ultimii ani.
Pentru piață, producția națională finală rămâne importantă, dar pentru ferme efectul este mult mai local. O medie de 7-8 milioane de tone la nivelul României poate coexista cu rezultate foarte bune într-un județ și pierderi aproape totale la câteva sute de kilometri distanță.
