În acest articol
Seceta lovește simultan marile bazine agricole ale Europei, iar datele prezentate de The Guardian indică pierderi severe la porumb, legume, furaje și producția zootehnică în Franța, Italia și Spania. Pentru România, situația creează un context contradictoriu: oferta mai mică din vestul UE poate susține prețurile cerealelor, dar seceta afectează deja ferme din Bihor, Arad și Moldova și poate majora costul furajelor.
Problema europeană nu mai este concentrată într-un singur bazin agricol. Valurile succesive de căldură și lipsa precipitațiilor afectează în același timp culturi de câmp, legumicultura, producția de furaje și fermele zootehnice. În Franța, estimarea oficială pentru porumb a coborât la aproximativ 9 milioane de tone, cu 35% sub nivelul din 2025, în timp ce Italia raportează secetă pe aproximativ 60% din suprafața agricolă.
Franța pierde 35% din porumb și până la 60% din unele legume
Ministerul Agriculturii din Franța estimează recolta de porumb la aproximativ 9 milioane de tone, cu 35% sub cea din 2025. Este același nivel pe care AGRONET.ro l-a analizat recent în materialul despre avantajul comercial pe care recolta slabă a Franței îl poate crea pentru porumbul românesc.
Pierderile nu se limitează însă la cereale. Producătorii francezi citați în analiza britanică indică reduceri importante față de sezoanele obișnuite:
Producție în Franța | Pierdere indicată |
|---|---|
Porumb | -35% față de 2025 |
Dovlecei | -25% |
Salată | -35% |
Mazăre | -40% |
Broccoli | -60% |
Anghinare | -50% până la -100% |
Furaje de tip fân | circa -30% față de media 1989–2018 |
Lapte | -10% până la -15% |
În sectorul avicol, producția de ouă este estimată cu aproximativ un milion de ouă pe zi sub nivelul normal, după mortalitatea ridicată raportată în timpul valurilor de căldură.
Pentru fermele zootehnice, reducerea producției de fân este una dintre cele mai importante consecințe. O recoltă furajeră slabă în vară mută problema direct în iarnă, când crescătorii trebuie fie să reducă efectivele, fie să cumpere cantități mai mari de furaje de pe piață.
Italia: seceta afectează circa 60% din terenurile agricole
În Italia, organizația agricolă Coldiretti estimează că aproximativ 60% din suprafața agricolă este afectată de secetă, de la niveluri moderate până la severe.
Cele mai expuse sunt culturile de porumb, orez, soia, legumele și fructele. Producția de lapte ar fi scăzut cu aproximativ 20%, iar pagubele provocate agriculturii de secetă, incendii și furtuni depășesc, potrivit organizației, 3 miliarde de euro.
Valea Padului este una dintre zonele cele mai afectate. Regiunea concentrează cea mai mare parte a producției italiene de orez, iar deficitul de apă i-a obligat pe unii cultivatori să irige alternativ, la intervale mai mari, pentru a împărți resursa disponibilă.
Italia avea aproximativ 235.000 de hectare cultivate cu orez în 2025 și este cel mai mare producător al Uniunii Europene. O reducere semnificativă a producției italiene ar avea astfel efect nu numai local, ci și asupra aprovizionării pieței comunitare.
Spania raportează pierderi mari la cereale și laptele de oaie și capră
Și Spania intră în acest tablou cu pierderi importante. Recoltele de cereale sunt estimate cu:
- 35% mai mici în Castilla y León;
- 49% mai mici în regiunea Madrid;
- 24% mai mici în Andaluzia.
Sectorul zootehnic resimte, la rândul său, temperaturile extreme. Producția de lapte de oaie este raportată cu 6,5% mai jos, iar cea de lapte de capră cu 10,8%.
Federația spaniolă a vinului estimează și o posibilă reducere de aproximativ 20% a producției de vin în 2026, ca urmare a boabelor mai mici și a deficitului de umiditate.
Aceste date arată că seceta europeană nu mai este doar o problemă a cerealelor. Efectul se propagă simultan spre legume, lapte, ouă, furaje și materii prime pentru industria alimentară.
România poate beneficia de oferta mai mică, dar nu este ferită de secetă
Pentru fermierii români, o recoltă slabă de porumb în Franța și în alte state vest-europene poate reduce concurența și poate susține cererea regională. AGRONET.ro a arătat anterior că producția franceză de 9 milioane de tone ar putea aduce România mult mai aproape de Franța în clasamentul producătorilor, dacă perspectivele favorabile estimate anterior pentru recolta românească se confirmă.
Între timp însă, situația din România s-a deteriorat în mai multe regiuni. AGRONET.ro a documentat seceta din Bihor, Arad și Moldova, unde sunt raportate sole de porumb cu perspective foarte slabe și zeci de mii de hectare declarate calamitate.
În Arad, 760 de înștiințări vizau peste 51.300 de hectare declarate calamitate, iar în anumite zone din Bihor fermierii estimează producții de aproximativ o tonă de porumb la hectar sau chiar suprafețe care nu vor mai fi recoltate.
Prin urmare, România nu poate fi tratată uniform drept „câștigătoare” a secetei din vest. Diferențele dintre regiuni sunt mari, iar avantajul comercial al unei oferte europene reduse poate fi valorificat numai de fermele care obțin efectiv marfă disponibilă pentru vânzare.
Porumbul românesc se menține în jurul a 200 euro pe tonă
Cea mai recentă cotație oficială disponibilă în Bursa AGRONET.ro, provenită din seria Comisiei Europene – Agri-food Data Portal, indică pentru porumbul furajer o medie națională de 200,75 euro/tonă în România, pentru perioada 27 iulie–2 august 2026. Condiția comercială nu este specificată în această serie.
În săptămâna precedentă, 20–26 iulie, valoarea fusese de 204,32 euro/tonă.
Porumb furajer – media România | Cotație |
|---|---|
20–26 iulie 2026 | 204,32 euro/tonă |
27 iulie–2 august 2026 | 200,75 euro/tonă |
Diferență | -3,57 euro/tonă |
Seria nu include încă efectele complete ale deteriorării culturilor raportate în august. Dacă estimările de producție pentru Franța și alte state continuă să fie reduse, deficitul european poate deveni un factor de susținere pentru piață în perioada recoltării.
Lipsa furajelor poate deveni problema următoarei ierni
Cea mai importantă consecință pentru zootehnie poate apărea după încheierea campaniei de recoltare. Franța raportează deja un deficit important de fân, iar fermele românești din zonele afectate de secetă se confruntă cu aceeași problemă de transmitere a pierderilor din vegetal către animale.
Mai puțin porumb, fân și masă verde înseamnă o ofertă furajeră mai redusă și costuri potențial mai mari pentru crescători. AGRONET.ro a analizat această legătură în materialul despre transformarea secetei într-un risc structural pentru fermele europene.
Pentru România, următoarele săptămâni vor arăta dacă oferta mai mică din vestul Europei poate compensa comercial pierderile interne. Fermierii cu producție bună și capacitate de depozitare pot beneficia de o piață mai strânsă, în timp ce exploatațiile afectate de secetă vor intra în toamnă cu mai puțină marfă, venituri mai mici și, în cazul fermelor zootehnice, cu necesar mai mare de furaje cumpărate.
