În acest articol
Fermierii palestinieni din zona Hebron își pierd accesul la vii și pășuni, în timp ce atacurile coloniștilor și restricțiile impuse de armata israeliană afectează lucrările agricole și creșterea animalelor în Cisiordania ocupată. Un reportaj publicat de Al Jazeera descrie situația mai multor familii din Beit Ummar, la nord de Hebron, care spun că nu mai pot lucra în siguranță terenuri aflate la câteva sute de metri de locuințe.
Cazurile prezentate arată un efect agricol direct: vii care nu mai pot fi întreținute, culturi păscute sau călcate de animale introduse pe parcele, turme ținute luni întregi în adăposturi și terenuri rămase fără lucrări de întreținere. Pentru familiile care depind de struguri, măsline și animale, restrângerea accesului la teren înseamnă pierderea producției și a unei surse importante de venit.
Viile din Beit Ummar, între atacuri și acces restricționat
Theeba al-Sabaa, o fermieră palestiniană în vârstă de 56 de ani, își petrece o mare parte din timp păzind locuința și terenurile familiei din Beit Ummar. Zona este cunoscută pentru vii, iar strugurii reprezentau pentru familie o sursă constantă de venit.
Fermiera afirmă că situația s-a deteriorat după apariția unor noi avanposturi ale coloniștilor pe dealurile din apropiere, începând din 2024. Potrivit relatării sale, animale aparținând coloniștilor sunt introduse în mod repetat pe terenurile cultivate după efectuarea lucrărilor agricole.
„Intră cu oile pe terenul nostru după ce îl arăm și îl pregătim, pasc acolo, calcă culturile și nu mai lasă nimic”, afirmă Theeba al-Sabaa.
Problema nu se limitează la pierderea plantelor. Fermierii spun că prezența coloniștilor în apropierea parcelelor face ca deplasarea către vii să devină ea însăși riscantă.
O fermă cu 14 membri ai familiei nu își poate folosi normal terenurile
Anwar Sabarneh, în vârstă de 59 de ani, întreține o familie de 14 persoane și deține mai multe parcele cu viță-de-vie aflate la aproximativ 300 de metri de locuința sa.
El afirmă că accesul la teren a devenit dificil, iar doi dintre frații săi au renunțat deja să își mai lucreze proprietățile în urma incidentelor repetate.
Sabarneh crește și oi, însă susține că animalele au rămas închise în adăpost de peste opt luni. Fermierul afirmă că scoaterea turmei la pășunat ar crea riscul ca animalele să fie urmărite și luate de coloniști.
Într-o exploatație bazată pe pășunat, o asemenea restricție afectează întregul sistem de producție: animalele nu mai pot utiliza resursa furajeră disponibilă pe teren, iar familia devine dependentă de menținerea turmei în adăpost.
Fermierii reclamă și restricții impuse de armata israeliană
Sabarneh afirmă că militarii israelieni îi solicită autorizații inclusiv pentru a lucra terenurile pe care le consideră proprietatea sa. El susține că membrii familiei au întâmpinat intervenții ale armatei inclusiv atunci când au încercat să recupereze animale despre care afirmă că au fost luate de coloniști.
Aceste restricții afectează lucrări care trebuie făcute într-un calendar agricol precis. O vie care nu este tăiată, întreținută și recoltată la timp își pierde producția, iar abandonarea parcelei pentru mai multe sezoane poate afecta și potențialul recoltei următoare.
Potrivit sursei, agricultorii din unele zone din sudul Cisiordaniei se confruntă deja cu al patrulea sezon consecutiv în care accesul la plantații de măslini, vii sau alte culturi este puternic restrâns. Terenurile rămân în unele cazuri nearate și netăiate, ceea ce transformă o problemă de acces într-o pierdere agricolă acumulată de la un sezon la altul.
Peste 11.000 de incidente raportate în prima jumătate din 2026
Dimensiunea conflictului depășește cazurile individuale din Beit Ummar. Colonization and Wall Resistance Commission, instituție palestiniană citată de Al Jazeera, raportează 11.074 de atacuri atribuite forțelor israeliene și coloniștilor în Cisiordania în prima jumătate a anului 2026.
Dintre acestea, 3.488 sunt atribuite coloniștilor, reprezentând aproximativ 31,5% din totalul raportat de instituție.
Indicator raportat | Prima jumătate din 2026 |
|---|---|
Atacuri atribuite forțelor israeliene și coloniștilor | 11.074 |
Atacuri atribuite coloniștilor | 3.488 |
Ponderea atacurilor atribuite coloniștilor | aproximativ 31,5% |
Pentru agricultori, consecințele nu sunt măsurate numai prin numărul incidentelor. Distrugerea sau abandonarea unei vii, imposibilitatea de a pășuna animalele și întreruperea lucrărilor timp de mai multe sezoane reduc direct producția și veniturile gospodăriilor.
Agricultura devine unul dintre punctele de presiune asupra comunităților rurale
În Beit Ummar, terenul agricol are atât valoare economică, cât și rolul de principală sursă de existență pentru unele familii. Atunci când accesul la vii și pășuni este pierdut, gospodăriile nu pierd doar recolta unui sezon, ci și posibilitatea de a continua activitatea agricolă în forma în care a fost practicată până atunci.
Hasan Breijieh, director în cadrul Colonization and Wall Resistance Commission, afirmă că extinderea așezărilor israeliene, restricțiile de circulație și porțile militare instalate la intrarea în comunități au redus accesul agricultorilor la livezi și vii. Drumurile destinate conectării așezărilor israeliene sunt, de asemenea, indicate de acesta drept un factor care fragmentează deplasarea între comunitățile palestiniene.
Pentru familiile descrise la Hebron, problema imediată rămâne însă una agricolă foarte concretă: dacă nu pot ajunge pe teren, nu pot ara, tăia via, recolta sau scoate animalele la pășunat. După mai multe sezoane de acces întrerupt, efectul se transferă din teren către veniturile și continuitatea întregii exploatații.
