În acest articol
Cosmin Chițu a ajuns la circa 400 kg de usturoi Elefant pornind de la 10 căței, într-o cultură de nișă dezvoltată în livada familiei din Giurgiu. Povestea și declarațiile fermierului au fost publicate inițial, la 11 august 2026, de Agrointeligența, care a discutat direct cu cultivatorul. Fermierul spune că vinde producția cu aproximativ 30 de lei/kg, atât pentru consum, cât și ca material săditor. Cultura a început în urmă cu cinci-șase ani, după ce mama lui Cosmin Chițu a primit câteva căpățâni. Agricultorul a plantat zece căței în livada moștenită de la bunici și a păstrat ulterior material de plantat din propria recoltă. În 2026 estimează că a obținut aproximativ 400 de kilograme, cea mai mare cantitate de când cultivă această plantă.
Vânzarea apare și în postările publice de pe Facebook
Postările publice indexate pe Facebook confirmă că fermierul oferă efectiv usturoiul Elefant spre vânzare în Giurgiu. Anunțuri atribuite profilului „Cosmin Chitu” apar atât în grupul Piața Giurgiu, cât și în grupul dedicat Cultura Usturoiului. În aceste postări produsul este prezentat ca „usturoi elefant de vânzare în Giurgiu”.
Facebook confirmă astfel existența unei valorificări directe, în timp ce informațiile despre producția de aproximativ 400 de kilograme, prețul de 30 de lei/kg și tehnologia folosită provin din interviul acordat Agrointeligența.
O recoltă care ar însemna circa 12.000 de lei la prețul indicat
La un preț de aproximativ 30 de lei/kg, valorificarea integrală a unei recolte de 400 de kilograme ar însemna încasări brute teoretice de circa 12.000 de lei. Calculul nu reprezintă profitul culturii și nici o estimare făcută de fermier.
Chițu spune, de altfel, că nu a dezvoltat cultura cu obiectivul unui profit ridicat, ci a urmărit în primul rând să își acopere o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. Producția este vândută în piața din Giurgiu și prin comenzi trimise în alte județe.
Un avantaj economic pe care îl indică agricultorul este producerea propriului material de plantat. După multiplicarea culturii, nu mai cumpără în fiecare sezon cățeii necesari pentru înființare, ci păstrează material din recolta precedentă.
Îl cultivă printre pomii din livadă
În exploatația din Giurgiu, usturoiul Elefant este plantat între rândurile de pomi. Fermierul spune că aplică un erbicid preemergent pentru buruieni și un tratament foliar, iar una dintre lucrările importante este îndepărtarea tijei florale, pentru ca planta să își concentreze resursele în dezvoltarea bulbului.
Experiența sa cu apa este una interesantă, dar trebuie privită ca rezultat obținut în parcela respectivă. Chițu spune că partea irigată a culturii a produs bulbi mai mici decât cea care a beneficiat numai de precipitații.
„Cel mai bine este să-l plantezi toamna și apoi să-l lași în pace.”
Fermierul afirmă și că nu a avut probleme importante cu viermele sârmă în această cultură. Aceste observații descriu experiența sa din livada din Giurgiu și nu reprezintă o tehnologie universală pentru toate solurile și regiunile.
Usturoiul Elefant este, botanic, mai apropiat de praz
Denumirea comercială poate induce în eroare. Usturoiul Elefant nu este pur și simplu un soi cu bulbi foarte mari al usturoiului comun. Royal Horticultural Society îl identifică drept Allium ampeloprasum și precizează că este mai apropiat botanic de praz.
Această particularitate explică și diferențele observate la consum: bulbii și cățeii pot deveni mult mai mari, iar aroma este în general mai blândă decât la usturoiul comun. În cazul producției din Giurgiu, Chițu spune că tocmai gustul mai puțin iute reprezintă unul dintre motivele pentru care clienții revin.
Fermierul recomandă testarea culturii înainte de extindere
Pentru cei interesați de această nișă, cultivatorul recomandă să înceapă pe suprafață redusă, cu aproximativ 10 kilograme de material de plantat. Argumentul său este că planta se multiplică rapid, iar producătorul poate testa cererea înainte să mărească suprafața.
Experiența din Giurgiu arată modelul unei culturi mici care folosește un teren deja ocupat de livadă, își produce materialul pentru sezonul următor și este valorificată direct către consumatori. La producția raportată pentru 2026, nu vorbim despre o cultură comercială de mari dimensiuni, ci despre o nișă care îi permite fermierului să obțină un venit suplimentar din aceeași exploatație.
