În acest articol
Peste 15 tone de legume au fost retrase din comerț după controale în Ilfov, iar inspectorii au identificat inclusiv ardei Kapia provenit din Uzbekistan și prezentat drept produs de origine românească. Acțiunea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a vizat patru societăți cu profil logistic care recepționau, depozitau și livrau legume către mari platforme comerciale, relatează AGRO TV.
Inspectorii ANSVSA, prin DSVSA Ilfov, au retras definitiv din circuitul comercial 15.364 kg de produse neconforme. Controlul readuce în atenție o problemă cu efect direct asupra producătorilor români: legumele de import comercializate cu origine falsă intră în concurență cu producția locală sub o identitate pe care nu o au.
Ardei din Uzbekistan etichetați ca produs românesc
Cea mai gravă abatere privind originea a fost identificată la un lot de ardei Kapia roșu. Produsele erau prezentate ca având origine România, deși proveneau din Uzbekistan.
În cazul celorlalte stocuri verificate, inspectorii au constatat lipsa elementelor de identificare necesare pentru demonstrarea trasabilității.
Printre produsele retrase s-au aflat:
- ardei Kapia roșu;
- roșii;
- roșii prunișoară;
- ardei gras;
- castraveți cornichon;
- varză albă.
Cantitatea totală retrasă a fost de 15.364 kg, adică peste 15,3 tone. Produsele au fost direcționate către distrugere sau confiscare, potrivit informațiilor comunicate de autoritate.
Inspectorii au constatat și condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile destinate depozitării alimentelor.
Amenzi de 24.000 de lei și activitatea unui depozit, interzisă
În urma verificărilor, autoritățile au aplicat două amenzi contravenționale în valoare totală de 24.000 de lei.
Pentru una dintre societățile controlate a fost dispusă interzicerea activității. Operatorul administra un depozit frigorific și o unitate de ambalare.
Au fost prelevate și probe pentru analize de laborator privind eventualele reziduuri de pesticide. Rezultatele acestor analize nu sunt prezentate în informațiile disponibile.
Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a arătat că intervenția urmărește atât siguranța alimentară, cât și combaterea falsificării originii produselor.
„Nu tolerăm nicio formă de fraudă alimentară și nicio tentativă de inducere în eroare a consumatorilor prin falsificarea originii produselor.”
Autoritatea a anunțat continuarea controalelor la nivel național.
Originea falsă afectează direct concurența pentru legumicultorii români
Pentru producătorii agricoli, problema originii nu este doar una de etichetare. Un produs importat și vândut ca fiind românesc concurează direct cu marfa fermierilor locali tocmai prin caracteristica folosită pentru diferențiere pe piață.
Situația apare într-un moment dificil pentru două dintre culturile găsite și în depozitele controlate.
Datele Eurostat analizate de AGRONET.ro arată că producția românească de ardei a scăzut cu 26,9% într-un interval de aproximativ un deceniu. În aceeași comparație, producția Poloniei a crescut cu 71,6%, cea a Spaniei cu 23,9%, iar cea a Țărilor de Jos cu 16,8%.
La castraveți, situația este asemănătoare. România a produs 54.240 de tone în 2024, ocupând locul opt în Uniunea Europeană, însă producția a scăzut cu 36,9% între media anilor 2015–2017 și cea din 2022–2024.
Aceste cifre dau o miză suplimentară controalelor de origine: producătorii români concurează deja pe o piață în care oferta internă a pierdut teren la culturi importante, iar substituirea originii poate distorsiona suplimentar relația dintre marfa locală și cea importată.
Originea neclară a legumelor este verificată mai strict și în regiune
Problema nu este limitată la România. Bulgaria a intensificat în august controalele asupra importurilor de fructe și legume, vizând inclusiv documentele comerciale, originea declarată, transporturile fără acte și mărfurile introduse ilegal.
Pentru legumicultorii români, controalele asupra trasabilității au o consecință economică directă: separarea reală a producției locale de importuri. În lipsa documentelor și a unei origini verificabile, consumatorul nu mai poate identifica proveniența produsului, iar fermierul român pierde unul dintre puținele elemente prin care își poate diferenția marfa în perioada de recoltare.
