În acest articol
AAC cere un buget distinct de 443 de miliarde de euro pentru viitoarea PAC în perioada 2028–2034, potrivit comunicatului Alianței pentru Agricultură și Cooperare publicat de UNCSV. Solicitarea a fost susținută la reuniunile Copa-Cogeca de la Bruxelles, din 30 septembrie–2 octombrie. Suma reprezintă o revendicare a organizațiilor agricole, iar aprobarea sa depinde de negocierile europene.
Delegația română i-a inclus pe Ionel Arion, din partea PRO AGRO, Alexandru Țachianu, din partea Asociației Fermierilor din România, și Florentin Bercu, reprezentantul UNCSV și vicepreședinte Cogeca. Discuțiile au vizat finanțarea agriculturii, seceta, costurile inputurilor și relațiile comerciale cu Ucraina și țările Mercosur.
Ce solicită organizațiile agricole
AAC prezintă cele 443 de miliarde de euro drept o actualizare cu inflația a bugetului actual și cere protejarea finanțării agricole în viitorul cadru financiar multianual. Alte trei solicitări privesc:
- Majorarea rezervei agricole de criză, pentru intervenții rapide în sprijinul fermierilor afectați.
- Simplificarea utilizării instrumentelor PAC și a schemelor de ajutor de stat.
- Finanțarea măsurilor de agromediu și climă, cu o pondere minimă comună în toate statele membre.
Pentru ferme, aceste cereri urmăresc atât disponibilitatea banilor, cât și viteza cu care sprijinul poate ajunge la beneficiar. O alocare mai mare își pierde o parte din utilitate dacă procedurile întârzie intervenția până după momentul în care exploatația trebuie să cumpere inputuri sau să achite obligațiile curente.
Ce propune Comisia Europeană și cum trebuie citite cifrele
Documentația publicată de Comisia Europeană pentru PAC după 2027 prevede minimum 300 de miliarde de euro rezervate sprijinului pentru venit și intervențiilor de criză. Această sumă include 293,7 miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor și 6,3 miliarde de euro pentru mecanismul destinat perturbărilor piețelor.
Reper pentru perioada 2028–2034 | Sumă la nivelul UE | Ce reprezintă |
|---|---|---|
Solicitarea AAC | 443 miliarde euro | Buget distinct pentru PAC, justificat prin actualizarea cu inflația |
Propunerea Comisiei | Minimum 300 miliarde euro | Fonduri rezervate sprijinului pentru venit și intervențiilor de criză |
Componenta pentru perturbări ale piețelor | 6,3 miliarde euro | Inclusă în cele 300 de miliarde, pentru întregul interval de șapte ani |
Cele 300 de miliarde de euro trebuie citite împreună cu arhitectura propusă: agricultura și zonele rurale ar putea beneficia și de alte resurse prin planurile de parteneriat naționale și regionale. Prin urmare, comparația cu solicitarea AAC trebuie să țină cont de destinația fondurilor și de suma protejată explicit pentru agricultură.
AGRONET.ro a analizat deja negocierile privind bugetul european și alocarea României. Pentru fermieri contează succesiv bugetul total al Uniunii, partea destinată agriculturii și distribuirea alocării naționale între plăți, investiții și alte intervenții. O creștere a fondurilor totale pentru România nu stabilește automat cuantumul subvențiilor agricole.
Costul îngrășămintelor explică presiunea asupra finanțării
Datele Comisiei Europene privind piața fertilizanților arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate erau cu 71% peste media anului 2024. Fertilizanții reprezintă aproximativ 7–8% din costurile totale cu inputurile în agricultura europeană, cu ponderi mai mari în anumite sectoare. Aceste valori descriu situația europeană și nu factura fiecărei ferme românești.
AGRONET.ro a prezentat contextul european al costurilor cu îngrășămintele și negocierilor PAC. Pentru exploatații, finanțarea curentă și bugetul de după 2027 răspund unor nevoi diferite: lichiditatea pentru următorul ciclu de producție, respectiv predictibilitatea plăților și investițiilor pe termen lung.
Ce urmează pentru fermierii români
AAC anunță continuarea demersurilor printr-o scrisoare comună a organizațiilor din grupul Vișegrad extins și prin „Declarația de la Stockholm”, programată pentru 15 octombrie.
Pentru România, rezultatul util al negocierilor va trebui să poată fi urmărit în alocări și reguli concrete: fonduri pentru plăți directe, investiții, gestionarea riscurilor și adaptarea la secetă. Solicitarea de 443 de miliarde de euro nu permite încă estimarea unei majorări pe hectar sau pe cap de animal.
