În acest articol
România are alocate 14,8 milioane de euro pentru pagubele provocate de seceta din 2025, însă fermierii nu au încă un cuantum pe hectar sau criterii naționale de plată. Sprijinul european vizează producătorii de porumb și floarea-soarelui, iar banii trebuie achitați cel târziu la 28 februarie 2027, potrivit informațiilor publicate de Știrile ProTV.
Alocarea este stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1698, adoptat de Comisia Europeană pentru sprijinirea sectoarelor agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile în Croația, Cipru, Portugalia, România și Slovenia. Documentul confirmă fondurile disponibile, dar lasă autorităților române stabilirea beneficiarilor, zonelor eligibile și metodei de calcul.
Ajutorul este destinat porumbului și florii-soarelui
Pentru România, sprijinul are legătură cu seceta și valurile de căldură înregistrate între iunie și august 2025. Cele două culturi vizate sunt porumbul și floarea-soarelui, afectate în etape importante pentru formarea și umplerea boabelor și semințelor.
Element | Prevedere |
|---|---|
Alocarea europeană pentru România | 14,8 milioane de euro |
Culturile vizate | porumb și floarea-soarelui |
Fenomenul care a produs pagubele | secetă și valuri de căldură în vara anului 2025 |
Termen pentru notificarea Comisiei | 31 octombrie 2026 |
Termenul-limită pentru plata ajutorului european | 28 februarie 2027 |
Posibilă contribuție națională | până la 200% din alocarea UE |
Termen pentru sprijinul național suplimentar | 30 aprilie 2027 |
Suma de 14,8 milioane de euro reprezintă bugetul acordat României, nu valoarea care revine fiecărui solicitant. Regulamentul nu stabilește un cuantum uniform pe hectar și nici nu confirmă că toate suprafețele cultivate cu porumb sau floarea-soarelui în 2025 vor fi eligibile.
Criteriile trebuie stabilite până la 31 octombrie
România trebuie să notifice Comisiei Europene, până la 31 octombrie 2026, modul în care intenționează să distribuie fondurile. Autoritățile trebuie să precizeze cel puțin:
- criteriile de eligibilitate;
- zonele geografice sau categoriile de producători vizate;
- metoda de calcul al ajutorului;
- măsurile prin care va fi evitată supracompensarea;
- legătura dintre plată și pierderile provocate de secetă;
- mecanismul de acordare a banilor către fermieri.
Până la publicarea actului normativ național, nu este confirmat dacă plata va fi calculată în funcție de suprafața calamitată, procentul de afectare, pierderea de producție sau o combinație între aceste elemente.
De asemenea, nu au fost anunțate documentele care vor fi cerute, perioada de depunere a solicitărilor sau data la care APIA va putea începe autorizarea plăților. Măsura nu trebuie tratată, în această etapă, ca o sesiune deschisă.
Procesele-verbale de calamitate pot deveni esențiale
În mod obișnuit, acordarea despăgubirilor pentru secetă este legată de constatarea oficială a pagubelor. Regulamentul european nu înlocuiește însă procedura națională și nu precizează ce documente vor fi acceptate pentru schema din România.
Fermierii trebuie să păstreze actele disponibile pentru campania din 2025, inclusiv:
- înștiințările privind pagubele transmise primăriilor;
- procesele-verbale de constatare și evaluare;
- datele parcelelor și suprafețele afectate;
- cultura declarată și procentul de calamitate;
- cererea unică de plată aferentă anului 2025;
- documentele contabile și eventualele polițe de asigurare.
Depunerea unei înștiințări sau existența unui proces-verbal nu garantează plata până când autoritățile nu publică regulile schemei. Documentele pot fi însă necesare pentru demonstrarea legăturii dintre ajutor și pierderea suferită.
Aceeași distincție este importantă și pentru pagubele produse în 2026. AGRONET.ro a explicat, în materialul despre culturile de porumb și floarea-soarelui afectate în Dolj, că notificarea primăriei documentează pierderile, dar nu creează automat dreptul la o despăgubire.
Ajutorul de 14,8 milioane de euro privește seceta din 2025 și nu acoperă automat pagubele care se produc în campania agricolă din 2026.
România poate suplimenta fondurile până la 44,4 milioane de euro
Regulamentul permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din contribuția europeană. În cazul în care România ar utiliza integral această posibilitate, bugetul total ar putea ajunge la 44,4 milioane de euro:
- 14,8 milioane de euro din fonduri europene;
- maximum 29,6 milioane de euro din bugetul național.
Suplimentarea nu este automată. Ea depinde de o decizie a Guvernului, de existența fondurilor în buget și de aprobarea cadrului național de aplicare. Până la adoptarea unei asemenea măsuri, suma confirmată rămâne alocarea europeană de 14,8 milioane de euro.
Contribuția națională trebuie acordată cel târziu la 30 aprilie 2027 și nu poate conduce la compensarea unei pierderi peste valoarea sa reală.
Posibilitatea statelor membre de a completa fondurile europene și de a crea instrumente rapide pentru ferme apare și în alte reglementări adoptate în 2026. AGRONET.ro a prezentat separat mecanismele europene pentru lichiditate și plăți agricole anticipate, care au reguli și surse de finanțare diferite de despăgubirea pentru seceta din 2025.
Plata trebuie încheiată până la 28 februarie 2027
Termenul de 28 februarie 2027 este limita până la care sprijinul european trebuie plătit efectiv fermierilor. Sumele achitate după această dată nu mai sunt eligibile din alocarea Uniunii Europene.
Calendarul presupune adoptarea cadrului național, identificarea beneficiarilor, verificarea documentelor și autorizarea plăților într-un interval limitat. Comisia solicită și raportarea ulterioară a sumelor distribuite și a numărului de beneficiari până la 31 iulie 2027.
Pentru fermieri, următoarele informații decisive vor fi:
- publicarea actului normativ național;
- procentul minim de calamitate acceptat;
- culturile și campania eligibilă;
- cuantumul sau formula de calcul;
- documentele necesare;
- perioada de depunere;
- calendarul APIA pentru autorizarea plăților.
Alocarea europeană este confirmată, dar dreptul individual la ajutor și suma pe hectar vor putea fi stabilite numai după publicarea regulilor de aplicare în România.
