În acest articol
Peste 60% din suprafața serelor mici analizate în Ucraina funcționează fără încălzire, iar costul energiei împinge o mare parte a producției de legume către un calendar sezonier, din primăvară până la începutul toamnei. Un sondaj pe 50 de mici producători, publicat de AgroTimes pe baza datelor revistei „Plantator”, arată că energia ajunge în timpul războiului la aproape jumătate din costurile de producție. Informațiile au fost preluate și de EastFruit.
Aproape o treime dintre cele 50 de exploatații intervievate nu folosesc deloc încălzirea. Raportată însă la suprafața totală inclusă în sondaj, ponderea serelor fără încălzire ajunge la aproximativ 62%. Cifra descrie eșantionul analizat, nu întreaga suprafață de sere a Ucrainei, dar arată cât de greu este pentru exploatațiile mici să susțină producția în lunile reci.
Energia ajunge la aproape jumătate din costurile de producție
Înainte de invazia rusă la scară largă, energia reprezenta aproximativ o treime din costul producției obținute în serele analizate. În timpul războiului, ponderea a urcat la aproape 50% din cheltuielile de producție.
Pentru micile ferme, rezultatul este o scurtare a sezonului. Principala producție este obținută din primăvară până la începutul toamnei, în timp ce cultivarea pe timpul iernii devine prea scumpă pentru o mare parte dintre exploatații.
În fermele care continuă să încălzească serele, cele mai folosite surse sunt peleții și lemnul, semn că producătorii încearcă să reducă dependența de sursele energetice mai costisitoare. Energia rămâne unul dintre cei trei factori principali care limitează dezvoltarea micilor exploatații de acest tip.
Irigațiile sunt o problemă chiar mai mare pentru unele exploatații
Același studiu oferă o imagine mai amplă asupra dificultăților din sector. O analiză separată publicată de AgroTimes arată că problemele legate de irigații au fost indicate drept cel mai important obstacol de fermele care reprezintă 29% din suprafața analizată, înaintea riscurilor de război și a costurilor energetice.
Pentru o seră mică, cele două probleme sunt legate direct de capacitatea de a produce constant. Lipsa încălzirii limitează lunile de producție, iar accesul nesigur la apă poate reduce productivitatea chiar în sezonul favorabil.
Situația explică de ce o parte dintre producătorii mici aleg instalații mai simple, cu investiție redusă și fără încălzire permanentă, în locul unor sisteme capabile să producă pe tot parcursul anului.
Ucraina continuă să finanțeze construcția de sere
În paralel cu problemele de exploatare, statul ucrainean continuă programul de investiții în noi capacități. Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina anunța la jumătatea lunii iunie că, de la începutul anului 2026, fuseseră aprobate 20 de proiecte pentru sere, în valoare totală de 126,5 milioane de grivne, dintre care 17 primiseră deja finanțări de 109 milioane de grivne.
Programul „Svoya Teplytsya” permite finanțarea construirii unor sere modulare cu suprafețe între 0,4 și 2,4 hectare. Valoarea grantului poate ajunge la 7 milioane de grivne pentru un proiect, în limita a 70% din investiție. Pentru întreprinderile din zonele de front și din teritoriile eliberate, contribuția publică poate ajunge la 80%.
Indicator | Valoare |
|---|---|
Exploatații mici incluse în sondaj | 50 |
Suprafață analizată fără încălzire | circa 62% |
Ponderea energiei în costuri înainte de invazia la scară largă | circa 33% |
Ponderea energiei în costuri în timpul războiului | aproape 50% |
Grant maxim pentru o seră în 2026 | 7 milioane grivne |
Proiecte pentru sere aprobate până la 15 iunie 2026 | 20 |
Valoarea proiectelor aprobate | 126,5 milioane grivne |
Granturile rezolvă însă în primul rând problema investiției inițiale. Sondajul în rândul producătorilor arată că, după construirea serei, costurile permanente cu energia și apa pot decide dacă instalația este folosită doar sezonier sau și în timpul iernii.
Fermele mici primesc și sprijin prin programe independente
Problema finanțării exploatațiilor de dimensiuni reduse a atras și programe în afara schemei naționale. Într-o comunicare publică pe LinkedIn, Fundația „Women's Opportunities in Ukraine” a promovat programul FemAgro, prin care mici afaceri agricole conduse de femei puteau primi 150.000 de grivne pentru construirea unor sere și cumpărarea de echipamente. Programul a fost conceput inclusiv pentru producători care lucrează pe suprafețe mici și în sere de dimensiuni reduse.
Aceste proiecte arată interesul pentru extinderea producției protejate, dar datele din ferme indică o problemă diferită de simpla lipsă a construcțiilor: o seră poate exista și totuși să nu fie folosită iarna dacă energia necesară pentru încălzire consumă o parte prea mare din veniturile exploatației.
Situația din Ucraina este relevantă și pentru legumicultura românească
În România, investițiile în sere sunt de asemenea în creștere. AGRONET.ro a analizat zece proiecte de investiții în legumicultură, cu o valoare eligibilă cumulată de 30,65 milioane de euro, dintre care 19,73 milioane de euro reprezintă finanțare publică. Proiectele includ sere noi și extinderea unor capacități existente.
Costul exploatării rămâne însă la fel de important precum investiția inițială. Energia, apa, personalul, depozitarea și contractele comerciale decid dacă producția protejată poate funcționa competitiv și dacă sezonul poate fi prelungit suficient pentru a concura cu importurile.
Miza este vizibilă și în evoluția europeană. AGRONET.ro a arătat că suprafața UE cultivată cu ardei în spații protejate a crescut cu 13% în ultimul deceniu analizat, chiar dacă suprafața totală cu această cultură s-a redus. Producția se mută tot mai mult către sisteme în care temperatura, apa și perioada de recoltare pot fi controlate.
Pentru micile sere din Ucraina, această tranziție este îngreunată tocmai de costurile care fac posibil controlul mediului de producție. Datele sondajului arată că problema nu este lipsa interesului pentru legumicultură protejată, ci diferența dintre a avea o seră și a putea să o exploatezi economic pe tot parcursul anului.
