În acest articol
Despăgubirile pentru secetă ar urma să intre din 2027 într-un mecanism nou, potrivit liniilor directoare pentru agricultură din programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan și prezentate de G4Food. Documentul atribuit PNL-USR-UDMR mai prevede sprijin pentru tinerii fermieri, investiții în irigații și retenția apei, susținerea cooperativelor, dezvoltarea unei mărci „100% românesc” și orientarea subvențiilor către cei care lucrează efectiv terenurile.
La 23 septembrie 2026, aceste puncte reprezintă propuneri de guvernare, nu măsuri deja adoptate. Siegfried Mureșan este premier desemnat, iar programul și componența cabinetului urmează să fie supuse procedurii parlamentare de învestire.
Din 2027, un mecanism de despăgubire pentru culturile afectate de secetă
Dintre măsurile agricole prezentate, cea mai precisă ca termen este introducerea, din 2027, a unor mecanisme de despăgubire pentru fermierii afectați de secetă, astfel încât aceștia să își poată recupera cheltuielile aferente culturilor calamitate.
Documentul disponibil nu precizează însă formula de calcul, procentul din costuri care ar urma să fie acoperit, culturile eligibile, pragul minim de afectare, plafonul pe hectar sau sursa bugetară. Aceste elemente vor fi decisive pentru efectul practic al măsurii.
Tema are o miză imediată după disputele din 2026 privind ajutorul pentru seceta din anul precedent. AGRONET.ro a arătat că fermierii au contestat reducerea nivelului avut în vedere de la un plafon de 523 lei/ha la aproximativ 100 lei/ha. Proiectul anterior privea porumbul și floarea-soarelui afectate în 2025, iar organizațiile agricole au cerut explicații privind formula de calcul și cofinanțarea națională.
În acest context, diferența importantă a viitorului mecanism ar fi trecerea de la ajutoare stabilite după fiecare episod de secetă la o formulă mai predictibilă. Liniile directoare prezentate acum nu oferă însă suficiente informații pentru a stabili cum va funcționa efectiv acest sistem.
Prime de instalare și credite pentru tinerii fermieri
Programul propus include și prime de instalare pentru tinerii fermieri, alături de acces la credite în condiții avantajoase.
Nici aici nu sunt indicate, în documentul prezentat, valoarea primei, limita de vârstă, dimensiunea exploatației, dobânda, garanțiile sau relația viitorului instrument cu intervențiile deja finanțate prin Planul Strategic PAC.
Pentru fermele aflate la început de drum, combinația dintre grant și finanțare bancară poate conta mai mult decât o singură formă de sprijin. Investițiile în teren, utilaje, animale, depozitare sau capital de lucru presupun sume care depășesc frecvent valoarea unei prime de instalare, însă efectul măsurii va depinde de condițiile care vor fi stabilite ulterior.
Irigațiile și retenția apei intră între priorități
O altă direcție prevăzută este continuarea investițiilor în irigații și în infrastructura pentru retenția apei.
Accentul pus și pe retenție este relevant într-un moment în care seceta nu mai este tratată numai ca o problemă care necesită despăgubiri după pierderea culturilor. La nivel european, dezbaterea se mută tot mai mult spre prevenție, prin infrastructură de apă, irigații, asigurări și tehnologii care reduc vulnerabilitatea fermelor. AGRONET.ro a analizat această schimbare de abordare în viitoarea Politică Agricolă Comună.
Liniile directoare nu indică deocamdată o valoare a investițiilor, numărul de hectare care ar urma să fie deservite sau repartizarea dintre infrastructura principală, infrastructura secundară și lucrările de acumulare ori retenție.
Cooperativele ar urma să primească sprijin suplimentar
Programul menționează și susținerea asocierii fermierilor și a cooperativelor agricole.
Sectorul a crescut în ultimii ani, dar rămâne foarte fragmentat. Primele 20 de cooperative agricole au realizat în 2025 afaceri de aproximativ 2 miliarde de lei, în creștere cu circa 17,6% față de anul precedent.
La nivelul întregului sector, 1.682 de cooperative care au depus bilanțul pentru 2025 au cumulat afaceri de peste 7 miliarde de lei. Primele 20 concentrau astfel aproape 29% din cifra de afaceri raportată de cooperativele analizate.
Pentru fermieri, asocierea poate influența direct negocierea prețurilor, achiziția inputurilor, transportul, depozitarea și accesul la procesare sau la contracte comerciale de volum mare. Documentul programatic nu precizează însă ce tip de sprijin ar urma să fie introdus pentru cooperative.
Marca „100% românesc” și direcționarea subvențiilor
O altă propunere este dezvoltarea unei mărci „100% românesc” pe întregul lanț de producție, pentru identificarea produselor românești.
Forma disponibilă a documentului nu explică standardul care ar urma să fie folosit pentru acordarea acestei mărci: originea materiei prime, locul procesării, proprietatea companiei sau o combinație între aceste criterii. Definirea lor va fi esențială pentru aplicarea măsurii și pentru evitarea confuziilor privind originea produselor.
Programul mai prevede direcționarea subvențiilor către fermierii care „lucrează efectiv terenurile agricole”. Formularea indică o prioritate politică, dar nu stabilește încă o nouă definiție juridică a beneficiarului și nici modificări concrete ale condițiilor APIA sau ale Planului Strategic PAC.
Măsurile agricole depind de bugete și de actele de aplicare
Liniile directoare prezentate pentru agricultură acoperă unele dintre principalele probleme reclamate în ultimii ani de exploatațiile agricole: riscul de secetă, accesul la apă, finanțarea schimbului de generații, fragmentarea producției și valorificarea produselor românești.
Documentul nu conține însă, în forma făcută publică, bugete, plafoane individuale sau calendare detaliate pentru aceste măsuri. Diferența dintre o direcție de guvernare și sprijinul pe care îl poate calcula efectiv o fermă va fi stabilită prin programul complet, bugetele aprobate și actele normative adoptate ulterior.
Această componentă financiară este importantă inclusiv în raport cu necesarul curent al sectorului. În septembrie, AGRONET.ro relata că agricultura mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, potrivit ministrului interimar al Agriculturii, într-un context în care nici rambursarea motorinei pentru trimestrul al doilea nu era acoperită integral din bugetul disponibil.
Pentru fermieri, următoarele repere vor fi astfel forma completă a programului de guvernare, eventuala învestire a noului cabinet și, ulterior, actele prin care fiecare dintre angajamentele agricole va primi buget, condiții de acces și termene concrete.
