Ajutor de maximum 333 lei/ha pentru seceta din 2025 – De ce suma acoperă doar 5% din cheltuielile medii

Despăgubirile pentru seceta din 2025 urmează să fie recalculate, după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat identificarea unei erori în stabilirea sumelor cuvenite fermierilor. Problema privește ajutorul pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate anul trecut, finanțat printr-o schemă de 155,36 milioane de lei. Situația, analizată și de AGRO TV, readuce în discuție o problemă economică importantă: fermele afectate de secetă primesc sprijin după producerea pagubelor, în timp ce accesul la instrumente de protecție financiară înaintea calamităților rămâne limitat.

Anunțul ministrului a fost făcut la 22 octombrie 2026, în timpul perioadei de depunere a cererilor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Fermierii pot solicita ajutorul până la 6 noiembrie 2026, iar plățile sunt prevăzute până la 31 decembrie. Corectarea formulei nu trebuie confundată cu aprobarea unor despăgubiri mai mari: noua metodă de calcul trebuie stabilită prin modificarea actului normativ, iar cuantumurile finale vor depinde și de încadrarea în bugetul schemei.

Eroarea anunțată de Florin Barbu poate reduce la jumătate unele despăgubiri

Ministrul Agriculturii a explicat că, la elaborarea actului normativ, procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori.

Potrivit declarației transmise de AGERPRES, Florin Barbu a discutat cu conducerea APIA pentru pregătirea urgentă a unei formule corecte, care să fie transmisă Guvernului.

Efectul unei duble aplicări a procentului poate fi ilustrat printr-un exemplu.

Pentru o parcelă cu un grad de afectare de 50%, aplicarea o singură dată a procentului asupra plafonului de 333 de lei/ha conduce la un ajutor de 166,50 lei/ha.

Dacă procentul de 50% este aplicat încă o dată, suma scade la 83,25 lei/ha.

Simulare matematică pentru explicarea efectului semnalat de ministru. Valorile nu reprezintă sume noi aprobate sau plăți confirmate de APIA.

La o exploatație cu 100 de hectare eligibile, afectate în proporție de 50%, diferența dintre cele două metode este de 8.325 de lei.

Pentru fermele care trebuie să finanțeze semănatul, fertilizarea și lucrările din campania 2026–2027, această sumă poate influența necesarul de capital de lucru.

Trebuie făcută însă o distincție: textul publicat al HG nr. 751/2026 descrie calculul proporțional prin aplicarea gradului de afectare asupra plafonului de 333 de lei/ha. Ministrul a anunțat existența unei erori în elaborarea actului, dar nu a prezentat încă formula finală care va rezulta din corectare.

De asemenea, nu există o confirmare că toate dosarele cu pagube parțiale au fost deja calculate sau plătite potrivit metodei eronate.

Ajutorul maxim de 333 lei/ha acoperă doar 5% din cheltuielile medii estimate

Schema este reglementată prin HG nr. 751/2026, publicată în Monitorul Oficial la 24 septembrie.

Bugetul total este de 155.361.520 de lei, finanțat în părți egale din fonduri europene și din bugetul Ministerului Agriculturii.

Ajutorul maxim este de 333 de lei/ha pentru suprafețele cu un grad de afectare mai mare de 90%, până la 100%. Pentru gradele de afectare mai mici, sprijinul se diminuează proporțional, potrivit regulilor din hotărâre.

Actul normativ indică pentru culturile afectate cheltuieli tehnologice medii estimate la 6.560 de lei/ha.

Prin raportare la această valoare, sprijinul maxim de 333 de lei reprezintă aproximativ 5,08% din cheltuielile medii.

La un grad de calamitate de 50%, suma de 166,50 lei/ha din exemplul de calcul ar reprezenta numai 2,54% din aceleași cheltuieli.

Prin urmare, chiar și după corectarea formulei, ajutorul nu poate fi considerat o compensare integrală a costurilor suportate de ferme.

Mai există și o limitare bugetară. HG nr. 751/2026 prevede că, dacă valoarea totală a solicitărilor eligibile depășește alocarea disponibilă, sumele cuvenite beneficiarilor se reduc proporțional.

Astfel, 333 de lei/ha reprezintă un plafon al sprijinului, nu o sumă garantată fiecărui beneficiar.

Cererile pentru seceta din 2025 se depun până la 6 noiembrie

Ajutorul este destinat producătorilor care au avut culturi de porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025.

Pentru solicitarea sprijinului, fermierii trebuie să îndeplinească principalele condiții prevăzute de hotărâre:

• să fi depus cererea de plată APIA aferentă anului 2025;
• să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor;
• să aibă un grad de afectare de minimum 30%;
• să figureze în centralizatoarele transmise de direcțiile agricole județene;
• să solicite ajutorul pentru suprafețe care nu depășesc suprafețele determinate de APIA pentru culturile respective în 2025.

Cererile se depun la centrul APIA unde fermierul a înregistrat solicitarea pentru campania 2025. Sunt acceptate atât depunerea directă, cât și transmiterea prin mijloacele de comunicare prevăzute de procedură.

Corectarea anunțată de ministru nu a modificat termenul de 6 noiembrie 2026.

Nu a fost comunicată nici o obligație generală de retragere sau redepunere a cererilor deja înregistrate.

Evoluția formulei și implicațiile pentru sumele individuale au fost prezentate anterior în analiza AGRONET.ro privind recalcularea despăgubirilor.

Pentru fermierii care nu au depus încă documentele, termenul rămas trebuie tratat separat de eventualele modificări ale metodei de calcul.

România pregătește DR-31, cu sprijin de 50% pentru primele de asigurare

Ajutorul acordat după producerea secetei este diferit de mecanismele prin care agricultorii își pot reduce riscurile înaintea unui sezon agricol.

Un asemenea instrument este intervenția DR-31, „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”, inclusă în Planul Strategic PAC 2023–2027.

La 28 august 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat în consultare proiectul Ghidului solicitantului.

Potrivit documentului consultativ, sprijinul public nerambursabil este prevăzut la 50% din valoarea primei de asigurare eligibile, achitate efectiv de fermier.

Printre riscurile care pot face obiectul contractelor eligibile se află seceta, arșița, grindina, inundațiile, înghețul, furtunile și unele boli ale animalelor sau organisme dăunătoare plantelor.

Lista exactă a riscurilor și condițiile de accesare trebuie stabilite prin documentația finală.

La 25 octombrie 2026, informațiile oficiale consultate indică publicarea ghidului în consultare, nu o sesiune nouă de depunere confirmată pentru DR-31.

Prin urmare, procentul de 50% reprezintă condiția prezentată în proiectul de ghid și nu trebuie interpretat drept posibilitatea de a solicita imediat finanțarea.

Ce diferență există între ajutorul de calamitate și asigurare

Cele două instrumente urmăresc reducerea pierderilor agricole, dar funcționează diferit.

Diferența de principiu este că ajutorul de urgență depinde de intervenția autorităților după calamitate, în timp ce asigurarea presupune încheierea unui contract înaintea producerii riscului acoperit.

O poliță nu garantează însă recuperarea integrală a pierderilor. Despăgubirea depinde de riscurile incluse, franșiză, condițiile contractuale și modul de evaluare a pagubelor.

Ce poate fi preluat din sistemul american de asigurări agricole

Statele Unite utilizează un sistem federal de asigurări agricole în care o parte importantă a costului polițelor este susținută din fonduri publice.

Prin intermediul Departamentului Agriculturii al SUA și al Risk Management Agency, fermierii pot accesa produse de asigurare pentru pierderi de producție și, în anumite situații, pentru scăderi ale veniturilor.

Potrivit regulilor publicate de Risk Management Agency pentru anul agricol 2026, procentele de subvenționare a primelor diferă în funcție de nivelul de acoperire și de tipul poliței.

Pentru unele produse și configurații, sprijinul este de 41–80% din prima de asigurare, iar pentru anumite forme suplimentare de protecție sunt prevăzute procente distincte.

Nu există, așadar, un procent unic de subvenționare aplicabil tuturor fermierilor americani.

Modelul american combină asigurările subvenționate cu programe de sprijin pentru dezastre. Acest lucru nu elimină necesitatea ajutoarelor de urgență și nici riscul economic suportat de agricultori.

Diferența relevantă pentru România este existența unui sistem extins de protecție contractuală, în care costul asigurării este împărțit între fermier și fondurile publice.

Totuși, cele două modele nu pot fi comparate numai prin procentele de subvenționare. Contează riscurile acoperite, nivelul franșizelor, valoarea producției asigurate, costul polițelor și modul în care sunt evaluate pierderile.

De ce asigurarea și irigațiile trebuie analizate împreună

Într-o fermă expusă secetei, asigurarea și investițiile în tehnologie răspund unor probleme diferite.

Asigurarea urmărește reducerea pierderii financiare după producerea unui eveniment acoperit de contract.

Irigațiile, atunci când există o sursă sigură de apă și costuri sustenabile, urmăresc limitarea efectelor deficitului de umiditate asupra culturilor.

Tehnologiile de conservare a apei în sol, alegerea culturilor și ajustarea lucrărilor agricole pot contribui, de asemenea, la reducerea vulnerabilității.

Niciuna dintre aceste măsuri nu elimină singură riscul climatic.

Pentru fermier, evaluarea trebuie să pornească de la expunerea reală a exploatației: frecvența pierderilor, suprafața afectată, costurile tehnologice și capacitatea de finanțare a unui nou sezon după o recoltă slabă.

Ajutorul public de urgență poate completa aceste instrumente, dar valoarea de maximum 333 lei/ha din schema actuală arată limitele compensării exclusiv după producerea pagubelor.

Ce trebuie urmărit după anunțul privind recalcularea

Pentru fermierii care solicită despăgubiri aferente secetei din 2025, următoarele decizii administrative vor determina sumele efectiv plătite.

În primul rând, Guvernul trebuie să aprobe formula corectată anunțată de Florin Barbu.

Ulterior, APIA va trebui să stabilească aplicarea acesteia asupra cererilor, inclusiv asupra celor deja înregistrate.

În paralel, trebuie respectate cele două termene prevăzute pentru schema actuală: 6 noiembrie pentru depunerea cererilor și 31 decembrie 2026 pentru efectuarea plăților.

Pe termen mai lung, dezvoltarea intervenției DR-31 poate oferi fermierilor o modalitate suplimentară de gestionare a riscurilor, dacă va fi deschisă o sesiune de finanțare în condiții accesibile.

Pentru agricultorii afectați de secetă, problema imediată este stabilirea corectă a despăgubirilor. Problema structurală este diferită: capacitatea fermei de a-și continua activitatea după un an agricol nefavorabil nu poate depinde exclusiv de aprobarea unui ajutor de urgență.