
În acest articol
Oierii ar putea primi până la 50.000 de euro pentru biosecuritate printr-o măsură dedicată pregătită în cadrul intervenției DR-21, cu o intensitate anunțată de 90% și o contribuție proprie de 10%. Informațiile au fost prezentate de viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, în emisiunea „Agricultura la Raport” de la AGRO TV. Finanțarea nu este însă deschisă în acest moment, iar condițiile finale pentru crescători vor depinde de ghidul solicitantului.
Noua componentă DR-21 este pregătită pentru investiții prin care fermele de ovine să poată separa mai rapid animalele bolnave sau suspecte de restul efectivului și să respecte condițiile de biosecuritate în perioadele cu risc sanitar-veterinar. Miza depășește investiția în câteva dotări: focarele de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină și caprină au arătat în 2026 că o problemă sanitară poate bloca vânzarea animalelor, transporturile și accesul la piețele externe.
Ce se știe în acest moment despre finanțarea DR-21
Datele anunțate până la 17 septembrie 2026 conturează următoarea structură:
Element | Informație anunțată |
|---|---|
Sprijin maxim | până la 50.000 de euro/beneficiar |
Intensitatea sprijinului | 90% |
Contribuția beneficiarului | 10% |
Sector vizat | ferme de ovine |
Scop | investiții pentru biosecuritate |
Exemple de investiții | spații sau unități pentru izolarea animalelor bolnave ori suspecte, echipamente pentru identificare și carantinare, dotări pentru gestionarea efectivelor |
Stadiu | în pregătire |
Următoarea etapă anunțată | finalizarea procedurilor și lansarea ghidului în consultare |
Posibila deschidere | octombrie 2026, potrivit calendarului anunțat |
Tánczos Barna a explicat că investițiile urmăresc în primul rând posibilitatea separării animalelor bolnave sau cu suspiciune de boală de efectivul sănătos. Pentru o exploatație comercială, această separare poate conta atât în gestionarea unui focar, cât și pentru menținerea unor fluxuri de vânzare în condițiile stabilite de autoritățile sanitar-veterinare.
Calendarul trebuie însă urmărit în forma oficială care va fi publicată odată cu documentația intervenției. Data de 21 septembrie a fost indicată drept reper pentru parcurgerea etapelor legate de Autoritatea de Management și Comitetul de Monitorizare, iar deschiderea efectivă a finanțării a fost estimată pentru luna octombrie. Până la publicarea ghidului nu sunt stabilite definitiv pentru solicitanți toate criteriile de eligibilitate, punctajele, documentele și lista completă a cheltuielilor finanțabile.
De ce investițiile în biosecuritate au devenit o problemă economică
Contextul în care apare finanțarea este diferit de cel al unei investiții zootehnice obișnuite. În 2026, sectorul românesc de ovine și caprine s-a confruntat simultan cu probleme legate de pesta micilor rumegătoare și variola ovină și caprină.
AGRONET.ro a relatat că România a transmis Comisiei Europene un plan pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine, care include regionalizare, măsuri de trasabilitate și o strategie de vaccinare. Comisia Europeană a pus la dispoziție 1,3 milioane de doze de vaccin, dintre care un milion pentru variola ovină și caprină și 300.000 pentru pesta micilor rumegătoare.
În paralel au fost negociate noi modele de certificate sanitar-veterinare pentru Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia. Pentru fermele orientate către vânzarea animalelor în afara țării, biosecuritatea și trasabilitatea au astfel o legătură directă cu posibilitatea de a comercializa efectivele, nu doar cu gestionarea bolii în interiorul exploatației.
Costurile apar și în fermele în care animalele rămân sănătoase
Un focar nu produce costuri exclusiv exploatației în care este confirmată boala. Restricțiile de circulație și comercializare pot obliga fermele să păstreze animalele mai mult timp decât era planificat.
AGRONET.ro a analizat anterior efectele bolilor ovinelor asupra fermelor și exporturilor. Pentru crescători, prelungirea perioadei de staționare a efectivelor poate însemna consum suplimentar de furaje și apă, mai multă muncă, spații ocupate pentru perioade mai lungi și încasări amânate.
Acesta este unul dintre motivele pentru care o finanțare dedicată biosecurității poate avea un efect economic mai larg decât simpla achiziție a unor echipamente. Posibilitatea de a izola rapid animalele suspecte, de a organiza fluxurile din fermă și de a demonstra respectarea condițiilor sanitare poate reduce consecințele operaționale atunci când apar restricții.
Presiunea este amplificată de situația comercială. AGRONET.ro a arătat că blocarea exporturilor poate duce inclusiv la pierderea contractelor în favoarea altor furnizori, deoarece importatorii își mută comenzile către țări care pot continua livrările.
Ce trebuie urmărit în ghidul DR-21
Pentru crescători, următoarea informație importantă nu va fi doar data deschiderii, ci forma finală a condițiilor de acces. Ghidul va trebui să stabilească precis:
- ce exploatații de ovine și, eventual, caprine pot solicita finanțarea;
- dimensiunea minimă sau maximă a efectivului, dacă va exista un asemenea criteriu;
- investițiile și echipamentele eligibile;
- condițiile sanitar-veterinare care trebuie îndeplinite;
- documentele necesare pentru demonstrarea efectivelor și activității fermei;
- criteriile și punctajele de selecție;
- modul de calcul al sprijinului de maximum 50.000 de euro;
- cheltuielile care intră în contribuția proprie de 10%;
- bugetul total al sesiunii;
- perioada exactă în care vor putea fi depuse proiectele.
Până când aceste elemente sunt publicate în documentația oficială, plafonul de 50.000 de euro și intensitatea de 90% trebuie tratate ca parametrii anunțați ai viitoarei intervenții, nu ca o finanțare deja disponibilă.
Pentru sectorul ovin, diferența față de alte investiții este că banii pentru biosecuritate apar într-un moment în care capacitatea unei ferme de a controla mișcarea și separarea animalelor poate influența direct vânzarea efectivelor. Dacă intervenția va fi deschisă în forma anunțată, documentația finală va arăta ce tipuri de ferme pot transforma plafonul de 50.000 de euro în investiții concrete pentru reducerea riscului sanitar și comercial.



