România deschide un mecanism unic în UE pentru fermele piscicole – Buget de 14,285 milioane de euro

Subiect dublat parțial: AGRONET.ro a publicat deja condițiile Acțiunii 2.1.4 în articolul despre lansarea apelului și ulterior modul de calcul al compensației. Informația nouă este importantă: autoritatea română spune că mecanismul de cuantificare a carbonului este primul de acest fel în UE și estimează cel puțin 300 de ferme eligibile.

România este primul stat UE cu acest mecanism pentru carbonul sechestrat în acvacultură, potrivit evaluării comunicate de Comisia Europeană autorităților române. Informația, prezentată de Antena 3 CNN, aduce o dimensiune nouă apelului de 14,285 milioane de euro deja deschis pentru fermele piscicole: Ministerul Agriculturii estimează că cel puțin 300 de exploatații ar putea îndeplini condițiile pentru compensații.

Mecanismul nu este o schemă de vânzare a certificatelor de carbon. Este o compensație pentru serviciile de mediu furnizate de fermele de acvacultură, finanțată prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021–2027. Carbonul este cuantificat în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică, iar plata se calculează după suprafața eligibilă și tipul sistemului de producție.

Metodologia românească, prezentată drept unicat în UE

Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit, a declarat pentru AGERPRES că metodologia a fost construită cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați.

Cercetătorii au realizat studiul folosit pentru cuantificarea carbonului sechestrat de amenajările piscicole, iar Autoritatea de Management a discutat ulterior mecanismul cu Comisia Europeană. Potrivit oficialului MADR, Comisia a considerat abordarea unică la nivelul statelor membre. Posibilitatea acordării unor compensații pentru servicii de mediu exista deja în cadrul european, noutatea fiind metoda aplicată de România sectorului de acvacultură.

Această diferență este importantă: România nu introduce o categorie nouă de finanțare în afara regulilor europene, ci a construit metodologia prin care serviciul de mediu poate fi cuantificat și plătit fermelor piscicole.

Cel puțin 300 de ferme ar putea intra la plată

Estimarea prezentată acum de conducerea Autorității de Management indică minimum 300 de ferme potențial eligibile, însă cifra nu reprezintă un număr de beneficiari deja aprobați. Valentin Toma a precizat că estimarea nu se bazează încă pe o analiză efectivă a tuturor exploatațiilor.

România are peste 1.100 de licențe de acvacultură. Pentru actuala măsură, autoritatea a identificat și contactat aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile, dar simpla existență a licenței nu dă dreptul automat la compensație.

AGRONET.ro a arătat anterior că sectorul românesc de acvacultură produce aproximativ 9.500 de tone, în timp ce importurile de pește și preparate din pește se situează la 130.000–140.000 de tone. Compensația de mediu nu rezolvă direct problema desfacerii, dar aduce o sursă suplimentară de venit pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile schemei.

Cât poate primi o fermă

Apelul Acțiunii 2.1.4 – „Servicii de mediu” este deschis din 24 iulie până la 6 septembrie 2026, ora 17:00, iar alocarea totală este de 14.285.715 euro. MADR confirmă că sprijinul public poate ajunge la 100%, în limitele și după formula stabilite de ghid.

Suprafața eligibilă efectivă reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care este solicitat sprijinul. Plafonul este de 50.000 de euro pe an pentru fiecare solicitant.

Astfel, o fermă cu 100 de hectare înscrise în licență are o suprafață de calcul de 70 de hectare. La cuantumurile maxime, compensația anuală rezultată este:

• 12.244,40 euro pentru sistemul extensiv;
• 6.802,60 euro pentru sistemul semi-intensiv.

AGRONET.ro a detaliat anterior formula de calcul, inclusiv situația fermelor care solicită compensații pentru mai mulți ani.

Compensația poate acoperi perioada 2022–2026

Fermele pot solicita sprijin pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022–2026, dar eligibilitatea trebuie demonstrată separat pentru fiecare an pentru care este cerută plata.

Printre condițiile esențiale se află:

• existența unei licențe de acvacultură valabile;
• existența autorizației de mediu și a vizei anuale corespunzătoare;
• desfășurarea efectivă a activității de acvacultură;
• exploatarea în sistem extensiv sau semi-intensiv;
• utilizarea bazinelor de pământ sau a lacurilor de acumulare;
• comercializarea unei producții cuprinse între 50 și 1.500 kg de pește/ha/an, raportată la suprafața eligibilă;
• respectarea regulilor privind evitarea dublei finanțări.

Deținerea unui luciu de apă fără activitate efectivă de acvacultură nu este suficientă. Ferma trebuie să producă și să comercializeze pește și să poată demonstra îndeplinirea condițiilor pentru perioada pentru care solicită compensația.

Ce se întâmplă dacă cererile depășesc 14,285 milioane de euro

Un element important pentru ferme este modul în care autoritatea intenționează să trateze suprasubscrierea apelului. Dacă valoarea tuturor cererilor eligibile depășește bugetul disponibil, cuantumul compensațiilor poate fi redus proporțional, astfel încât finanțarea să fie distribuită solicitanților eligibili.

Prin urmare, nivelurile de 174,92 euro/ha/an și 97,18 euro/ha/an sunt valorile maxime utilizate la calcul, nu sume care pot fi considerate garantate înainte de închiderea apelului și verificarea tuturor cererilor.

Această regulă capătă importanță dacă estimarea de cel puțin 300 de ferme se confirmă sau este depășită. Numărul final al beneficiarilor și cuantumul efectiv al plăților vor putea fi stabilite numai după depunerea și evaluarea cererilor.

Două întâlniri pentru ferme înainte de închiderea apelului

Autoritatea de Management organizează în perioada următoare două întâlniri regionale dedicate Acțiunii 2.1.4:

• 19 august 2026 – Miroslava, județul Iași;
• 21 august 2026 – Tulcea.

MADR a anunțat și organizarea ulterioară a unui seminar online pentru fermierii care nu pot participa fizic. Apelul rămâne deschis până la 6 septembrie 2026, ora 17:00.

Pentru fermele piscicole, noutatea adusă de declarațiile autorității nu schimbă condițiile deja publicate ale apelului, dar explică de ce această finanțare are o poziție aparte în UE. România a construit prima metodologie de acest tip acceptată pentru cuantificarea serviciului de sechestrare a carbonului în acvacultură, iar testul practic va fi acum numărul exploatațiilor care reușesc să demonstreze eligibilitatea pentru anii solicitați.