În acest articol
Menta poate genera venituri de 6.000–7.000 de euro pe hectar în Serbia, potrivit unei estimări publicate inițial de BizPortal și preluate ulterior de mai multe publicații sârbe. Calculul pornește de la un randament de până la 1.500 de kilograme de frunză uscată la hectar și un preț de 4–5 euro/kg. Cu cheltuieli estimate la circa 2.000 de euro/ha, rezultatul economic indicat de sursa sârbă poate ajunge la aproximativ 5.000 de euro/ha, însă diferența importantă pentru fermierii români este alta: menta are nevoie de uscare, procesare și contracte de valorificare, nu doar de teren și material săditor.
Estimarea nu este o informație apărută în septembrie 2026. Datele circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, când Biznis i Finansije le-a publicat cu trimitere la BizPortal. În martie 2026, aceeași structură de costuri și venituri a fost reluată de Serbia Danas, iar în septembrie de NPortal. Pentru fermieri, cifrele sunt mai utile ca model economic al unei culturi specializate decât ca o cotație garantată pentru recolta din 2026.
Cum arată calculul pentru un hectar de mentă
Datele prezentate în Serbia indică următoarea structură:
Indicator | Valoare indicată |
|---|---|
Producție de frunză uscată | până la 1.500 kg/ha |
Preț de valorificare | 4–5 euro/kg |
Venit brut | 6.000–7.500 euro/ha |
Costuri estimate | aproximativ 2.000 euro/ha |
Rezultat posibil după costurile indicate | până la aproximativ 5.000 euro/ha |
Diferența dintre venitul brut și profit este importantă. Cei 6.000–7.000 de euro vehiculați frecvent pentru cultura de mentă reprezintă în primul rând încasarea posibilă la un randament și un preț ridicate, nu profitul net al fermei.
Costul de aproximativ 2.000 de euro/ha folosit în estimarea sârbă include materialul de plantare, forța de muncă, irigarea și uscarea. Cheltuiala reală poate varia însă puternic în funcție de accesul la apă, costul muncii, tehnologia de recoltare și, mai ales, de modul în care planta este condiționată după recoltare.
Valoarea mai mare apare după recoltare
Menta este utilizată în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, de la ceaiuri și siropuri până la uleiuri esențiale și produse de igienă. Tocmai această diversitate a utilizărilor explică interesul pentru cultură.
Dar fermierul nu vinde același produs pe toate aceste piețe. Frunza proaspătă, frunza uscată și uleiul esențial au lanțuri tehnologice și comerciale diferite.
Pentru producția de frunză uscată, ferma are nevoie fie de propria capacitate de uscare, fie de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele situații, existența infrastructurii de procesare poate conta aproape la fel de mult ca producția obținută la hectar.
Sursele sârbe arată că fermele care au uscător sau instalație proprie de distilare pot păstra o parte mai mare din valoarea produsului, în loc să comercializeze exclusiv materia primă.
În România există acum o linie de finanțare exact pentru acest sector
Pentru fermele românești, contextul din 2026 este diferit față de anii anteriori. Intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” este deschisă în perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2026, potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației.
Intervenția permite investiții inclusiv în:
- înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale;
- utilaje și echipamente agricole;
- unități de condiționare și depozitare;
- procesare la nivelul fermei;
- sisteme de irigații și facilități de stocare a apei.
AGRONET.ro a prezentat condițiile și calendarul DR-18, inclusiv bugetul disponibil și pragurile de calitate pentru proiectele depuse în septembrie și octombrie.
Pentru un producător de mentă, posibilitatea de a finanța condiționarea, depozitarea sau procesarea la nivelul fermei este importantă tocmai fiindcă rezolvă una dintre verigile care separă cultura propriu-zisă de produsul vandabil.
Menta comercială nu înseamnă planta crescută spontan
Pentru o cultură destinată industriei, alegerea materialului biologic și uniformitatea producției sunt esențiale. Piața pentru ceaiuri, extracte sau uleiuri esențiale cere materie primă cu caracteristici constante, iar producătorul trebuie să urmărească atât producția de masă vegetală, cât și calitatea acesteia.
Menta are și o cerință agronomică importantă: apa. Sursele sârbe care prezintă calculele economice includ irigarea între costurile culturii și indică momentul recoltării drept unul dintre factorii care influențează cantitatea și calitatea frunzei uscate.
Prin urmare, comparația cu plantele spontane întâlnite în zone umede nu spune mare lucru despre rentabilitatea unei exploatații comerciale. O fermă trebuie proiectată de la început pentru recoltare, uscare și standardizarea producției.
Pentru suprafețe mici sau pentru testarea culturii, AGRONET.ro a prezentat și cerințele de bază pentru cultivarea mentei și a altor plante aromatice, însă exploatarea comercială presupune o tehnologie și un plan de valorificare distincte.
Un hectar poate valora mult doar dacă există cumpărătorul
Cifra de 7.000 de euro/ha este atractivă, dar partea decisivă a modelului sârbesc nu este randamentul singur. Este existența unei piețe capabile să preia frunza uscată sau produsele procesate.
La 1.500 kg/ha, o diferență de numai un euro/kg în prețul obținut schimbă venitul fermei cu 1.500 de euro pentru fiecare hectar. Iar dacă producția este mai mică decât nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional.
De aceea, înaintea înființării unei suprafețe comerciale, ecuația economică trebuie construită invers: cumpărătorul și specificațiile cerute, capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia apoi suprafața cultivată.
Menta poate fi o cultură cu valoare ridicată pe hectar, iar exemplele din Serbia arată ordinul de mărime la care poate ajunge venitul. Pentru fermele românești, oportunitatea din 2026 este că investițiile în verigile lipsă – irigație, condiționare, depozitare și procesare – pot intra acum și în finanțarea DR-18. Diferența dintre o cultură de nișă și o afacere funcțională rămâne însă capacitatea de a transforma recolta într-un produs pentru care există un cumpărător.
