În acest articol
AgBot a ieșit favorabil într-un test britanic privind compactarea solului, după ce fermierul Will Mumford a comparat robotul autonom AgXeed cu un tractor pe roți cu plug și cu un tractor Challenger pe șenile, relatează Future Farming într-un material publicat la 20 august 2026. Testul este relevant deoarece AgBot nu a fost pus numai lângă un tractor convențional pe roți, ci și lângă o soluție pe șenile. Partea publică a reportajului descrie AgBot drept foarte favorabil solului, însă valorile numerice ale măsurătorilor de compactare nu sunt afișate în fragmentul accesibil, astfel că diferențele nu pot fi cuantificate din această sursă.
Același reportaj al jurnalistului Martijn Knuivers a apărut anterior în Boerderij. Publicația adaugă un detaliu important pentru interpretarea experienței din fermă: Mumford este nu doar utilizator al AgBot, ci și importator/distribuitor AgXeed în Marea Britanie. Relația comercială este confirmată și de un material Bayer din 2023, care arată că fermierul semnase distribuția roboților prin compania sa de agricultură de precizie. Experiența lui rămâne relevantă, dar afirmațiile despre performanța utilajului trebuie separate de dovezile independente privind compactarea solului.
Compactarea solului a devenit o problemă legată direct de greutatea utilajelor
Miza depășește cu mult un singur tractor. Centrul European de Date privind Solul al Comisiei Europene estimează că 23% din subsolurile agricole sunt afectate de compactare. În același timp, încărcarea medie pe roată a utilajelor de câmp a crescut cu aproximativ 600% între 1960 și 2010. Riscul este mai mare atunci când utilajele grele intră pe teren umed, unde solul suportă mai greu sarcina. Compactarea reduce porozitatea și permeabilitatea, limitează infiltrarea apei și favorizează scurgerea de suprafață și eroziunea.
Problema este mai serioasă în straturile care nu mai pot fi afânate ușor prin lucrările obișnuite. Comisia Europeană arată că în unele experimente au fost măsurate reduceri ale producției de peste 35%, iar efectele unei singure treceri cu sarcini mari pe roată au putut fi detectate chiar și după 17 ani. Din acest motiv, recomandarea tehnică este prevenirea compactării subsolului, nu încercarea de a o repara ulterior prin lucrări adânci.
O cercetare publicată în 2022 în PNAS arată cât de repede a crescut masa mecanizării agricole. Greutatea unei combine încărcate a urcat, în exemplele analizate, de la circa 4 tone în 1958 la aproximativ 36 de tone în 2020, iar sarcina pe roțile punții față de la 1,5 la 12,5 tone. Autorii estimează că aproximativ 20% din terenul arabil mondial se află în zona unui risc ridicat de compactare cronică a subsolului.
Aici apare și o precizare importantă pentru comparația dintre utilaje: șenilele singure nu rezolvă problema compactării în profunzime. Ele pot reduce presiunea de contact și solicitarea straturilor superioare, dar studiul PNAS arată că, odată cu creșterea adâncimii, sarcina pe roată sau pe ansamblul de rulare devine determinantă. Un utilaj foarte greu poate transmite tensiuni mari în subsol chiar dacă are anvelope late sau șenile.
AgBot are 156 CP și o masă proprie de 7,8 tone
Modelul folosit de Mumford este AgXeed AgBot 5.115T2. Producătorul îl descrie ca pe un utilaj pentru lucrări agricole de capacitate ridicată, cu transmisie diesel-electrică, șenile și operare autonomă planificată prin platforma TraXwise. Lățimea de rulare poate fi reglată între 1,90 și 3,20 metri.
Datele publicate în România de NIK România indică următoarele caracteristici:
- motor Deutz de 115 kW, echivalentul a 156 CP;
- transmisie electrică;
- masă proprie de 7,8 tone;
- șenile disponibile cu lățimi între 300 și 910 mm;
- reglarea ecartamentului până la 3,20 metri;
- ghidare RTK GNSS cu precizie declarată de ±2,5 cm;
- presiune maximă asupra solului declarată la 0,5 kg/cm².
Cele 7,8 tone nu fac din AgBot un utilaj ușor în sens absolut. Avantajul trebuie judecat prin comparație cu tractorul și combina de echipamente pe care le înlocuiește, cu masa utilajului atașat și cu numărul de treceri. Autonomia permite însă folosirea unei platforme mai mici pentru perioade mai lungi, fără ca productivitatea zilnică să depindă în aceeași măsură de un tractor tot mai mare și de disponibilitatea unui operator.
Aceasta a fost și logica proiectului ALAV – Autonomous Lightweight Agricultural Vehicle, finanțat prin programul european Orizont 2020 și coordonat de AgXeed. CORDIS al Comisiei Europene arată că proiectul a avut un cost total de 3,62 milioane de euro, din care aproape 2,5 milioane de euro contribuție europeană. În cadrul proiectului, AgXeed raporta o presiune de aproximativ 0,3 kg/cm² pentru platforma ALAV, comparativ cu valori de peste 1 kg/cm² pentru unele utilaje convenționale pe roți. Aceste valori sunt afirmații tehnice ale companiei în cadrul proiectului, iar presiunea critică suportată de un sol nu este un prag universal: umiditatea, textura, structura și conținutul de materie organică modifică rezistența solului.
Autonomia poate reduce și numărul trecerilor peste aceeași zonă
Beneficiul potențial nu vine numai din masa utilajului. Un tractor autonom poate urma trasee planificate cu precizie și poate evita suprapunerile și trecerile inutile, ceea ce atacă o altă cauză a compactării: traficul repetat.
Un studiu publicat în revista Precision Agriculture în 2025 a folosit chiar AgBot ca exemplu pentru modelarea compactării produse de șenile. Cercetătorii au dezvoltat sistemul Soil2Cover, care introduce riscul de compactare direct în calculul traseului utilajului și ia în considerare efectul cumulativ al trecerilor repetate.
În evaluările realizate pe 1.000 de câmpuri reale, algoritmul a redus în model compactarea la capetele de parcelă cu până la 30%, concomitent cu scurtarea traseului cu până la 4–6%. Aceste rezultate provin din modelare și optimizarea traseelor, nu din testul efectuat în ferma lui Mumford, dar arată că autonomia poate interveni asupra solului prin două mecanisme diferite: masa și distribuția sarcinii utilajului, respectiv locul și frecvența trecerilor.
Aceeași fermă a lucrat cu AgBot când tractoarele pe roți ar fi avut probleme
Există și un istoric operațional al utilajului la Agden Green Farm, exploatația lui Will Mumford din Cambridgeshire. În octombrie 2024, un AgBot 5.115T2 echipat cu o semănătoare Kongskilde Vibroseeder de 6 metri a însămânțat 30,7 hectare cu grâu de toamnă înainte ca vremea să oprească lucrarea.
Informația a fost relatată inițial de ASC Autonomy pe Instagram și preluată ulterior de publicații de mecanizare agricolă. Mumford afirma atunci că terenul fusese afectat de ploi îndelungate și că tractoarele pe roți ar fi rămas blocate, în timp ce AgBot a putut continua semănatul. Este o relatare a utilizatorului și distribuitorului, nu un experiment controlat de compactare, dar oferă context pentru motivul pentru care ferma urmărește reducerea masei și a presiunii asupra solului.
Și Camera Comunelor din Parlamentul britanic a consemnat utilizarea AgBot 5.115T2 la această fermă. Într-o dezbatere din 13 martie 2025, deputatul local a descris demonstrația utilajului și a legat masa mai redusă a tractorului fără cabină de o amprentă mai mică asupra solului, reducerea compactării și îmbunătățirea drenajului. Intervenția parlamentară nu înlocuiește o măsurătoare agronomică, dar confirmă că tehnologia era deja utilizată în exploatație, nu doar prezentată ca prototip.
AgBot este deja prezent și pe piața din România
Pentru fermierii români, tehnologia nu mai este una exclusiv experimentală. NIK România prezintă în oferta sa AgBot 5.115T2, cu specificațiile și aplicațiile pentru lucrările solului, semănat, fertilizare și alte operațiuni compatibile.
Mai mult, AgXeed relata după Agriplanta 2024 că NIK România prezentase două unități AgBot 5.115T2. Una urma să ajungă direct la un client, iar cealaltă era destinată demonstrațiilor în diferite regiuni ale țării. La eveniment, unul dintre roboți a lucrat cu un cultivator Agrisem despre care producătorul spunea că, în mod obișnuit, este asociat unui tractor de aproximativ 250 CP.
AGRONET.ro a prezentat recent și extinderea AgXeed către kiturile VCU și TCU pentru automatizarea tractoarelor existente, precum și evoluția sistemelor de modernizare a tractoarelor pentru funcționare autonomă. În cazul AgBot, diferența este că autonomia și șasiul au fost proiectate împreună, inclusiv cu obiectivul reducerii impactului asupra solului.
Costul rămâne una dintre întrebările importante
Tehnologia nu trebuie evaluată numai agronomic. În septembrie 2025, AgNavigator cita pentru AgBot T2 un preț de vânzare de aproximativ 310.000 de lire sterline. Valoarea este un reper raportat la acel moment, nu un preț actual pentru România. Aceeași sursă arată că utilajul nu este complet electric: motorul diesel produce energia pentru sistemul de propulsie electrică.
Pentru calculul economic al unei asemenea investiții, economia de forță de muncă este numai una dintre componente. Trebuie urmărite și capacitatea de a intra pe teren în ferestre scurte, consumul de combustibil, reducerea lucrărilor de decompactare, numărul de treceri, suprafața anuală pe care poate fi utilizat robotul și eventualul efect pe termen lung asupra structurii solului și producției.
Testul din Cambridgeshire adaugă o piesă importantă la această discuție: autonomia agricolă nu trebuie privită doar ca înlocuire a șoferului. Posibilitatea de a lucra mai multe ore cu platforme mai mici, de a planifica traseele și de a limita traficul repetat poate schimba inclusiv modul în care fermele își dimensionează mecanizarea. Pentru o exploatație care vrea să evalueze efectul real asupra solului, comparația utilă trebuie făcută între masa totală în lucru, sarcina transmisă solului, umiditatea la momentul intrării în parcelă, suprafața călcată repetat și utilajul efectiv înlocuit. Aceste elemente spun mai mult decât simpla etichetă de „tractor autonom”.
