În acest articol
EuroTier 2026 pune automatizarea și inteligența artificială în centrul fermelor zootehnice, iar ediția programată între 10 și 13 noiembrie, la Hanovra, va avea drept temă „Intelligence in animal farming”, potrivit EuroTier. Organizatorii pregătesc soluții pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, furajare, adăposturi, muls, robotică și senzori, într-un moment în care fermele europene încearcă să compenseze costurile ridicate și reducerea efectivelor printr-o productivitate mai mare pe animal.
Interesul pentru aceste tehnologii este deja vizibil în sondajele organizatorilor: 60% dintre persoanele chestionate au decis că vor participa la ediția din 2026. Printre domeniile urmărite cel mai atent se află sănătatea animalelor, bunăstarea, tehnologia adăposturilor și a furajării, dar și automatizarea, robotica, senzorii și inteligența artificială.
De la robotul de muls la detectarea timpurie a bolilor
Programul EuroTier 2026 include o zonă specială dedicată roboților pentru grajduri, cu accent pe automatizarea fermelor de lapte, precum și prezentări tehnice despre digitalizare, senzori și inteligență artificială.
Direcția tehnologică este mai amplă decât înlocuirea muncii manuale. Sistemele prezentate în sectorul zootehnic urmăresc să lege datele despre fiecare animal de:
- producția de lapte sau sporul de greutate;
- consumul și distribuția furajelor;
- activitatea și comportamentul animalului;
- identificarea modificărilor care pot indica o problemă de sănătate;
- climatul și funcționarea adăpostului;
- muls, răcire și manipularea produselor;
- consumul de energie și resurse.
Miza economică este intervenția mai rapidă și controlul mai precis al costurilor. Într-o fermă cu sute de animale, o abatere mică a rației sau o problemă de sănătate identificată târziu poate fi repetată zilnic și poate deveni rapid o pierdere semnificativă.
O fermă din Iași arată deja cum funcționează acest model
Tehnologia pe care EuroTier o pune în centrul ediției din 2026 este deja folosită și în România. AGRONET.ro a prezentat ferma robotizată a familiei Vasiliu din Lespezi, județul Iași, unde investiția totală în zootehnie depășește 3 milioane de euro.
Noul adăpost a fost realizat printr-un proiect de aproximativ 2 milioane de euro, finanțat în proporție de 50% din fonduri europene, și are o capacitate proiectată de aproximativ 200 de capete, dintre care până la 140 de vaci la muls.
Doi roboți realizează mulsul, iar animalele se deplasează singure spre instalație. Sistemul identifică fiecare vacă și înregistrează date despre producție și starea animalului. La începutul funcționării noii ferme, media era de aproximativ 2,4 mulsori pe vacă și zi, față de două mulsori zilnice în sistemul anterior, iar ținta era depășirea nivelului de 2,8.
Producția medie se situa la aproximativ 24 de litri pe vacă și zi, în timp ce obiectivul fermei este de 34–35 de litri și aproximativ 5.000 de litri de lapte pe zi.
Precizia furajării poate fi măsurată direct în bani
Exemplul fermei din Lespezi arată de ce EuroTier acordă atât de mult spațiu tehnologiilor de furajare.
În exploatația din Iași, un sistem automat pregătește și distribuie rațiile în funcție de rețetele stabilite pentru fiecare grupă de animale. Fermierul estima că numai 10 kilograme de șrot de soia introduse în plus într-o rație ar genera o pierdere de aproximativ 25 de lei la fiecare alimentare.
Efectul funcționează și invers: o rație insuficientă sau dezechilibrată poate reduce producția de lapte.
În fermele mari, automatizarea furajării nu trebuie evaluată doar prin numărul de oameni înlocuiți, ci și prin reducerea erorilor repetate, uniformitatea rației și controlul consumului de ingrediente scumpe.
Senzorii pot transforma sănătatea animalului într-un indicator urmărit continuu
Tot în ferma din Lespezi, sistemul automat a emis o avertizare pentru o vacă ce producea aproximativ 31 de litri de lapte pe zi. Semnalul nu a fost tratat imediat, iar animalul a avut ulterior nevoie de antibiotice.
Fermierul estima pierderea la cel puțin 200 de litri de lapte, fără costul medicației și fără efectele suplimentare asupra animalului.
Acesta este unul dintre domeniile în care senzorii și inteligența artificială pot avea o utilitate economică directă: identificarea unei deviații înainte ca problema să devină vizibilă prin simptome evidente sau printr-o scădere mare a producției.
EuroTier include sănătatea și bunăstarea animalelor printre temele majore ale ediției 2026, împreună cu monitorizarea digitală și automatizarea.
România are mai puține bovine și porcine decât în urmă cu două decenii
Investițiile în productivitate capătă o greutate suplimentară într-un sector în care efectivele s-au redus.
Datele analizate de AGRONET.ro indică aproximativ 1,93 milioane de bovine în România, cu aproape 41% mai puține decât în 2006. Efectivul de porcine este estimat la aproximativ 3,1 milioane de capete, față de 5,3 milioane în 2006, ceea ce înseamnă o reducere de circa 41,5%.
La nivelul Uniunii Europene, tendința este similară, chiar dacă ritmul diferă între specii.
Specie | Efectiv UE în 2025 | Evoluție 2015–2025 |
|---|---|---|
Porcine | 131,5 milioane | -8,9% |
Bovine | 71,6 milioane | -9,7% |
Ovine | 55,3 milioane | -12,2% |
Caprine | 10,2 milioane | -17,5% |
Un efectiv mai mic nu înseamnă automat o producție redusă în aceeași proporție. Genetica, furajarea, sănătatea și organizarea fermei pot crește producția obținută de la fiecare animal. Tocmai aici intră în calcul tehnologiile pe care EuroTier le va prezenta la Hanovra.
Bunăstarea animalelor și productivitatea sunt tratate împreună
Tema ediției din 2026 pleacă de la ideea că tehnologia trebuie să combine eficiența cu sănătatea și bunăstarea animalelor.
Într-un adăpost conectat, monitorizarea temperaturii, ventilației, mișcării animalelor, consumului de apă sau comportamentului poate oferi fermierului informații pe care nu le poate observa continuu prin supraveghere directă.
Aceste sisteme devin relevante mai ales atunci când efectivele cresc, iar numărul de persoane care gestionează ferma rămâne redus. Automatizarea poate muta o parte a muncii de la executarea repetitivă a operațiunilor către supravegherea proceselor și intervenția acolo unde apar abateri.
Aceeași direcție este vizibilă și la SPACE 2026, târgul zootehnic de la Rennes, unde sănătatea animalelor, biosecuritatea, digitalizarea și automatizarea se află printre principalele teme tehnologice ale acestui an.
Energia intră tot mai mult în calculul fermei zootehnice
EuroTier se desfășoară împreună cu EnergyDecentral, expoziția specializată în producerea descentralizată a energiei.
Legătura este directă pentru fermele zootehnice. Mulsul automat, ventilația, răcirea laptelui, încălzirea, pomparea apei, prepararea furajelor și evacuarea dejecțiilor consumă energie în fiecare zi.
Prin urmare, economia unei investiții în automatizare depinde și de consumul electric al sistemului. Pentru o fermă, un robot sau o instalație nouă trebuie evaluată prin costul total de utilizare, nu doar prin prețul de achiziție.
EuroTier 2026 va concentra astfel la Hanovra o tendință care începe să fie vizibilă și în fermele românești: tehnologia zootehnică se mută de la simpla mecanizare către sisteme care măsoară continuu animalul, furajarea și funcționarea fermei. Pentru crescători, criteriul decisiv rămâne însă economic — dacă aceste date și automatizări se traduc în mai multă producție, mai puține pierderi și un cost mai mic pe kilogramul de carne sau litrul de lapte.
