În acest articol
Investiția zootehnică de la Lespezi depășește 3 milioane de euro, iar suma de 2 milioane de euro reprezintă proiectul care a stat la baza construirii noului adăpost robotizat, nu valoarea întregii investiții. Din acest proiect, 50% a fost acoperit prin finanțare europeană, potrivit unui material publicat încă din 14 martie 2026 de Revista Ferma, după o documentare realizată direct în exploatația medicului veterinar Vicențiu Vasiliu din Lespezi, județul Iași.
Ferma este dezvoltată de Vicențiu Vasiliu împreună cu fiul său, Vladimir, tot medic veterinar. Proiectul de modernizare a transformat exploatația într-un sistem în care mulsul, furajarea, curățenia și o mare parte din monitorizarea animalelor sunt automatizate.
Două milioane de euro pentru proiect, peste 3 milioane investiția totală
Diferența dintre cele două valori este importantă. Investiția totală realizată în zootehnie a depășit 3 milioane de euro, în timp ce proiectul de aproximativ 2 milioane de euro, finanțat în proporție de 50% din fonduri europene, a fost utilizat pentru construirea și echiparea noului adăpost.
Noul grajd a fost proiectat în jurul tehnologiei de automatizare. Capacitatea proiectată ajunge până la aproximativ 200 de capete, dintre care până la 140 pot fi vaci la muls. La inaugurarea din septembrie 2026, exploatația funcționa cu aproximativ 150 de capete, dintre care circa 100 de vaci de lapte.
Vacile merg singure la cei doi roboți de muls
Mulsul este realizat cu doi roboți Lely Astronaut. Vacile se deplasează singure către instalație, iar sistemul identifică fiecare animal și înregistrează date despre producția de lapte și starea acestuia.
Automatizarea îi permite fermierului să urmărească individual animalele și să observe rapid modificările de producție sau comportament. În loc ca activitatea zilnică să fie concentrată pe executarea manuală a mulsului, o parte importantă a muncii se mută spre monitorizarea datelor și intervenția atunci când sistemul semnalează o abatere.
La începutul funcționării noii ferme, media era de aproximativ 2,4 mulsori pe vacă și zi, obiectivul fiind depășirea nivelului de 2,8. În sistemul anterior, animalele erau mulse în general de două ori pe zi, iar uneori doar o singură dată.
De la 24 de litri spre o țintă de 34–35 de litri pe vacă
În primele luni de funcționare, producția medie era de aproximativ 24 de litri de lapte pe vacă și zi. Valoarea era influențată de structura efectivului, în condițiile în care numeroase juninci gestante urmau să intre treptat în lactație.
Cea mai productivă vacă din efectiv, în vârstă de nouă ani și aflată la a șasea lactație, ajungea la 41 de litri pe zi. O junincă adusă din Olanda producea 36 de litri la numai zece zile după fătare.
Ținta stabilită de fermier este o medie de 34–35 de litri pe vacă și zi, nivel care ar putea duce producția fermei spre aproximativ 5.000 de litri de lapte zilnic.
69 de juninci gestante au fost aduse din Olanda
Extinderea efectivului a fost realizată atât prin import, cât și prin păstrarea animalelor din vechea exploatație. La începutul anului au ajuns în fermă 69 de juninci gestante din Olanda.
Din efectivul anterior au fost păstrate 30 de vaci adulte și 16 vițele Holstein. Intrarea treptată în lactație a junincilor explică și diferența dintre producția medie inițială și nivelurile obținute de cele mai performante animale.
Robotul Vector pregătește și distribuie rațiile
Automatizarea nu se limitează la muls. Sistemul Lely Vector pregătește și distribuie rațiile, iar fermierul stabilește rețetele și cantitățile pentru diferitele grupe de animale.
Pentru exploatație, precizia furajării are o componentă economică directă. Vicențiu Vasiliu explica faptul că numai 10 kilograme suplimentare de șrot de soia introduse accidental într-o rație ar însemna o pierdere de aproximativ 25 de lei la fiecare alimentare. O cantitate prea mică poate produce, în schimb, pierderi prin reducerea producției de lapte.
Curățarea pardoselii este realizată de robotul Lely Discovery, iar sistemul tehnologic include și echipamente dedicate hrănirii automate a vițeilor și răcirii laptelui.
Datele devin instrument de management al sănătății
Unul dintre avantajele importante pentru cei doi medici veterinari este cantitatea de informație produsă automat pentru fiecare animal. Sistemul urmărește inclusiv producția individuală, frecvența vizitelor la muls și mai mulți indicatori care pot semnala probleme de sănătate.
Vicențiu Vasiliu relata cazul unei vaci cu o producție de 31 de litri pe zi pentru care sistemul a emis o avertizare. Semnalul nu a fost tratat imediat, iar animalul a avut ulterior nevoie de antibiotice. Fermierul estima pierderea la cel puțin 200 de litri de lapte, fără a include medicația și efectul asupra animalului.
Experiența exploatației din Lespezi arată astfel că robotizarea unei ferme de lapte nu înseamnă doar înlocuirea unor lucrări manuale. Investiția mută o parte importantă a managementului către măsurarea continuă a producției, controlul rațiilor și identificarea rapidă a problemelor, într-un sistem în care tehnologia trebuie susținută în continuare de deciziile fermierului.
