
În acest articol
Fermierii nu ar trebui să schimbe vâscozitatea uleiului după recomandări generale, deoarece un lubrifiant mai gros decât cel indicat de producător poate afecta ungerea la pornire, funcționarea sistemelor de emisii și garanția motorului. O relatare publicată de PiataAuto.md atribuie unui fost inginer auto afirmația că uleiurile cu vâscozitate redusă ar accelera uzura unor motoare, însă informațiile prezentate nu permit extinderea concluziei asupra tractoarelor și utilajelor agricole.
Autorul canalului Broken Clutch Garage susține că un motor V6 proiectat inițial pentru ulei 5W-30 ar fi prezentat uzură accentuată după testarea cu 0W-20, la aproximativ 80.000–100.000 de mile, echivalentul a circa 130.000–160.000 de kilometri. Relatarea nu identifică producătorul, codul motorului, durata exactă a testelor, condițiile de sarcină, formula și aprobările uleiului ori rezultatele măsurătorilor efectuate după demontare.
În lipsa acestor date, exemplul rămâne o declarație atribuită unei singure persoane, nu o comparație tehnică verificabilă între două clase de ulei. El nu demonstrează că toate motoarele alimentate cu 0W-20 vor avea o durată de viață mai mică și nici că trecerea la un ulei mai vâscos este sigură pentru orice motor.
Ce indică, de fapt, marcajele 0W-20 și 5W-30
Clasificarea SAE descrie comportamentul vâscozității uleiului în anumite condiții de temperatură. Prima parte a marcajului, însoțită de litera „W”, se referă la proprietățile la temperaturi scăzute, iar a doua cifră indică intervalul de vâscozitate la temperatura de funcționare.
Prin urmare, „0W” nu înseamnă că uleiul are vâscozitate zero sau că este lipsit de capacitate de ungere. Clasa arată că produsul îndeplinește anumite limite de curgere și pompare la temperaturi joase. Standardul SAE J300 clasifică uleiurile numai din punct de vedere reologic și nu evaluează singur protecția la uzură, stabilitatea la oxidare, controlul depunerilor sau compatibilitatea cu sistemele de tratare a gazelor.
Aceste proprietăți sunt acoperite de specificații de performanță precum API, ACEA și aprobările proprii ale constructorilor. American Petroleum Institute recomandă proprietarilor să consulte manualul vehiculului înainte de alegerea uleiului și arată că standardele actuale includ teste pentru uzură, depuneri, oxidare și protecția motoarelor moderne.
De ce exemplul unui automobil nu poate fi transferat direct unui tractor
Motoarele tractoarelor, combinelor și încărcătoarelor agricole funcționează în condiții diferite de cele ale autoturismelor. Ele pot lucra perioade lungi la sarcină ridicată, în praf, la viteze reduse și cu solicitări constante asupra sistemului de răcire. Intervalele de service sunt exprimate, de regulă, în ore de funcționare, nu în kilometri.

În același timp, motoarele diesel agricole pot necesita categorii de performanță și aprobări diferite de cele aplicabile motoarelor pe benzină pentru care sunt întâlnite frecvent clase precum 0W-20 sau 0W-16. Chiar și două motoare montate pe tractoare ale aceluiași producător pot avea cerințe diferite, în funcție de generație, sistemul de emisii și temperatura ambientală.
Documentația John Deere pentru motoare diesel conforme cu normele Tier 4, de exemplu, cere respectarea recomandărilor din manual și indică uleiuri cu specificații precum API CK-4 sau CJ-4 și ACEA E9 ori E6 pentru anumite aplicații. Intervalul de schimb depinde de tipul uleiului și filtrului, conținutul de sulf al motorinei, capacitatea băii de ulei și puterea motorului.
Acest exemplu nu reprezintă o recomandare universală pentru toate tractoarele. Arată însă de ce vâscozitatea nu trebuie aleasă separat de specificația de performanță și de instrucțiunile constructorului.
Ce trebuie verificat înaintea schimbului de ulei
Pentru un tractor sau alt utilaj agricol, alegerea lubrifiantului trebuie făcută după mai multe criterii:
- clasa SAE permisă în manual pentru temperaturile în care va lucra utilajul;
- categoria API, ACEA sau aprobarea constructorului;
- compatibilitatea cu filtrul de particule și sistemul de tratare a gazelor;
- intervalul de schimb exprimat în ore de funcționare;
- vechimea și starea motorului;
- tipul și calitatea combustibilului;
- condițiile de lucru, inclusiv praful, sarcina și perioadele lungi la ralanti;
- filtrul de ulei prevăzut pentru motor.
Uleiul de motor nu trebuie confundat cu fluidul pentru transmisie și instalația hidraulică. Unele tractoare folosesc produse comune pentru transmisie și sistemul hidraulic, dar acestea au alte specificații și nu pot fi introduse în motor decât dacă documentația utilajului prevede expres acest lucru.
Fermierii care pregătesc tractoarele pentru campanie trebuie să verifice și scurgerile, presiunea uleiului, sistemul de răcire, filtrele și istoricul intervențiilor. Pentru utilajele care circulă pe drumurile publice, verificările de exploatare se adaugă obligațiilor tehnice prezentate în articolul agronet.ro despre efectuarea ITP la tractoare direct în ferme.
Un ulei mai gros nu este automat mai sigur
Creșterea arbitrară a vâscozității poate întârzia circulația uleiului la pornirea la rece și poate modifica debitul prin conducte, lagăre, turbocompresor și dispozitivele de comandă hidraulică ale motorului. În cazul motoarelor moderne, alegerea poate influența și consumul de combustibil, pornirea, presiunea uleiului și funcționarea sistemelor de emisii.
Nici utilizarea unui ulei mai puțin vâscos decât cel aprobat nu este lipsită de riscuri. Problema nu poate fi rezolvată însă printr-o regulă generală de tipul „0W-20 iarna și 5W-30 vara”. O asemenea schimbare este justificată numai dacă ambele clase sunt prevăzute în manual pentru intervalele respective de temperatură.
La motoarele cu multe ore de funcționare, consum crescut de ulei, presiune redusă sau zgomote neobișnuite, soluția nu este alegerea empirică a unui produs mai gros. Motorul trebuie verificat pentru uzura lagărelor, pierderi, diluarea uleiului cu motorină, probleme de răcire și funcționarea pompei de ulei. Analiza unei probe de lubrifiant poate ajuta la identificarea contaminării, funinginii și particulelor de uzură.
Electrificarea reduce unele operațiuni de întreținere, dar nu rezolvă problema flotei existente
Noile utilaje electrice elimină motorul diesel și schimburile sale de ulei, însă această tranziție este încă limitată la anumite lucrări și categorii de putere. Claas a început, de exemplu, livrările încărcătorului electric TORION 537e SINUS, destinat în special activităților repetitive din fermele zootehnice.
Pentru majoritatea exploatațiilor, tractoarele și combinele diesel vor rămâne însă în lucru o perioadă îndelungată. Protejarea investiției depinde mai puțin de alegerea celui mai gros ulei disponibil și mai mult de respectarea exactă a specificației, schimbarea filtrului la timp, controlul temperaturii și investigarea rapidă a oricărui semn de uzură.



