În acest articol
Familia Vlad irigă peste 1.900 din cele 2.100 de hectare ale fermei, iar investițiile făcute la Piscu, în județul Galați, arată ce înseamnă digitalizarea atunci când este legată direct de costurile exploatației. Vlad Pavel și fiii săi, Sacha și Samuel, au explicat pentru Radio România Antena Satelor că pivoții automatizați pot fi porniți de pe telefon, electrovalvele controlează de la distanță alimentarea cu apă, iar panourile fotovoltaice au redus consumul de motorină folosit anterior pentru producerea energiei necesare irigațiilor.
Cazul este relevant pentru fermele mari tocmai pentru că nu prezintă digitalizarea ca pe o colecție de echipamente. În exploatația familiei Vlad, tehnologia rezolvă trei probleme foarte concrete: lipsa oamenilor pentru operațiunile repetitive, costul energiei pentru pompare și necesitatea de a administra peste 2.000 de hectare într-un interval scurt de lucru.
Sacha Vlad: picurarea produce bine, dar cere mai multă muncă
Ferma utilizează aproape toate variantele importante de irigare întâlnite în cultura mare: pivoți, tamburi, picurare la suprafață, picurare subterană și coloane de irigații.
Diferența nu este doar tehnică. Este și una de manoperă.
„Este mai eficientă. S-a văzut și la producție, dar este mai scumpă”, spune Sacha Vlad despre irigarea prin picurare.
Costul suplimentar apare inclusiv din montarea și strângerea instalației. În schimb, un pivot deja instalat și automatizat poate funcționa cu mult mai puțină intervenție umană.
În ferma din Piscu, pivoții pot fi porniți de pe telefon, iar apa poate fi comandată prin electrovalve. Asta nu înseamnă că automatizarea reduce automat cantitatea de apă consumată — economia de apă depinde și de programarea udărilor, necesarul culturii și condițiile din sol — dar reduce deplasările și operațiunile manuale necesare funcționării sistemului.
Sistem folosit în fermă | Principalul avantaj descris | Principala limită indicată |
|---|---|---|
Pivot automatizat | operare de la distanță, intervenție umană redusă | necesită investiție și infrastructură |
Tambur | flexibilitate între parcele | necesită mutare și operare |
Picurare de suprafață | eficiență bună și efect asupra producției | montare, strângere și manoperă |
Picurare subterană | instalație integrată permanent în parcelă | investiție inițială mai complexă |
Coloane de irigații | permit distribuirea apei în teren | necesită oameni pentru mutare |
Familia nu a publicat costurile pe hectar ale fiecărei tehnologii și nici diferențele exacte de producție, astfel că sistemele nu pot fi comparate financiar doar din aceste declarații.
Investițiile în irigații au început cu peste zece ani în urmă
Actualul nivel de tehnologizare nu a apărut într-un singur proiect.
Samuel și Sacha Vlad explicau încă din 2023 pentru Agrobiznes că familia se concentrează puternic pe irigații din 2015, folosind pivoți, tamburi și picurare. Tot atunci, tractoarele și utilajele fermei erau dotate cu sisteme GPS și autoghidare.
Cei doi frați sunt ingineri agronomi și au absolvit Facultatea de Agricultură din Iași. Ferma este axată pe cultura mare, cu grâu, orz, rapiță, porumb și soia. În 2023, suprafața administrată era indicată la aproximativ 2.000 de hectare; informațiile actuale prezentate de Antena Satelor ridică exploatația la aproximativ 2.100 de hectare.
Această evoluție explică și împărțirea actuală a responsabilităților. Sacha gestionează în principal irigațiile, Samuel urmărește fluxul tehnologic, de la pregătirea terenului până la recoltare, iar Vlad Pavel se ocupă în special de achiziții și vânzări.
Panourile fotovoltaice au înlocuit o parte din motorina pentru irigații
O mare suprafață irigată înseamnă și un consum energetic important. Vlad Pavel spune că înainte ferma folosea generatoare pentru alimentarea instalațiilor și consuma cantități importante de motorină.
„Am mai scăzut din costuri datorită panourilor fotovoltaice, care ne alimentează cu curent.”
Sursa nu precizează puterea fotovoltaică instalată, investiția totală, producția anuală de electricitate sau economia exprimată în lei. Prin urmare, nu poate fi calculată perioada de amortizare a sistemului familiei Vlad.
Modelul are însă o logică economică favorabilă pentru irigații: o parte importantă a consumului electric apare în lunile cu radiație solară ridicată, când instalația fotovoltaică produce cel mai mult. Cu cât o fermă reușește să consume direct energia în momentul producerii, cu atât depinde mai puțin de energia preluată din rețea sau de alte surse.
AGRONET.ro a analizat această problemă pentru fermele cu panouri fotovoltaice: panourile pot reduce factura, dar investiția trebuie dimensionată după profilul real al consumului, racordare, invertor și eventuala stocare. Un sistem fotovoltaic conectat la rețea nu asigură automat funcționarea fermei în timpul unei pene de curent dacă nu este proiectat și pentru această situație.
Fermierii pot depune acum proiecte pentru energie solară
Exemplul de la Piscu apare într-un moment în care este deschisă și o linie națională pentru asemenea investiții.
AFIR primește până la 14 august 2026 proiecte pentru capacități noi de producere a energiei solare destinate autoconsumului în agricultură și industria alimentară. Alocarea sesiunii este de 265 de milioane de euro.
Schema prevede:
- 145 de milioane de euro pentru capacități de cel mult 1 MW;
- 120 de milioane de euro pentru capacități de peste 1 MW;
- ajutor de stat de 100% nerambursabil în limita a 650.000 euro/MW pentru capacități de maximum 1 MW;
- până la 550.000 euro/MW pentru capacități de peste 1 MW;
- posibilitatea realizării investiției cu sau fără capacitate de stocare.
Finanțarea se acordă prin procedură concurențială, iar procentul de 100% nu înseamnă automat că orice investiție sau orice cost al fermei este eligibil. Condițiile, activitățile acceptate și cheltuielile trebuie verificate în ghidul aplicabil sesiunii.
Pentru fermele care analizează producția proprie de electricitate, AGRONET.ro urmărește investițiile și evoluțiile din sector în secțiunea Electro Ferma.
România încă folosește puțin agricultura de precizie
Ferma familiei Vlad se află într-o categorie care încă nu este reprezentativă pentru majoritatea exploatațiilor românești.
Datele Eurostat pentru 2023, analizate de AGRONET.ro, indică utilizarea tehnologiilor de agricultură de precizie în aproximativ 10–15% dintre fermele din România, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.
La nivelul UE, circa 18% dintre exploatații foloseau cel puțin o tehnologie de precizie, dar acestea administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că digitalizarea este mult mai concentrată în fermele mari.
Structura agriculturii românești explică parțial fenomenul. În 2023 existau 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Investițiile în autoghidare, automatizare, senzori sau programe de management sunt mult mai ușor de justificat economic atunci când echipamentele lucrează mii de hectare.
Cazul de la Piscu este exact un asemenea exemplu: același sistem de control, același GPS și aceeași infrastructură sunt utilizate pe o suprafață suficient de mare pentru ca orele de muncă și consumurile economisite să se multiplice.
Următorul pas: tratamentul aplicat doar unde există problema
Familia Vlad folosește deja GPS și monitorizarea parcelelor pe hartă. În discuția de la Antena Satelor, fermierii au indicat ca direcție următoare și echipamentele care identifică plantele sau buruienile și aplică tratamentul numai acolo unde este necesar.
Sacha Vlad rezumă astfel strategia fermei:
„În viitorul apropiat, trebuie să investim cât mai mult în digitalizare și să îmbrățișăm digitalizarea pentru a reduce costurile și a fi cât mai rentabili.”
Aceasta este și diferența dintre simpla achiziție a unui utilaj modern și digitalizarea reală a unei exploatații. GPS-ul reduce suprapunerile, automatizarea irigației reduce necesarul de intervenții manuale, iar energia proprie poate diminua una dintre cele mai mari cheltuieli ale irigațiilor.
AGRONET.ro urmărește separat tehnologiile de agricultură de precizie în secțiunea Utilaje & Tehnologie, de la autoghidare și control pe secțiuni până la tratamente selective și automatizare.
Pentru familia Vlad, modernizarea nu a însemnat eliminarea oamenilor din fermă. A însemnat mutarea lor de la pornirea manuală a instalațiilor și mutarea echipamentelor către supraveghere, planificare și decizie. Pe o exploatație de peste 2.000 de hectare, aceasta poate fi una dintre cele mai importante economii aduse de tehnologie: mai puțin timp consumat pentru a face utilajul să funcționeze și mai mult timp pentru a decide unde, când și cât trebuie folosit.
