În acest articol
Un apicultor din Olt lucrează cu 380 de familii de albine și își valorifică mierea atât la târguri, cât și direct în Piața Obor din București. Marinel Băltărețu, în vârstă de 52 de ani, din Călinești, comuna Radomirești, spune într-un reportaj publicat de Libertatea că apicultura este o tradiție moștenită de la tatăl și bunicul său, iar familia continuă să practice pastoralul în mai multe zone ale țării.
Exploatația produce opt sortimente de miere: polifloră de primăvară, rapiță, salcâm, tei, polifloră de munte, mentă, floarea-soarelui și brad. La Târgul Național al Mierii de la Băneasa, prețurile prezentate de apicultor porneau de la 15 lei și ajungeau la 50 de lei pentru borcanele mai mari, în timp ce polenul era comercializat cu 70–150 de lei/kg.
Apicultura pastorală ține familia pe drumuri din primăvară până în toamnă
Familia Băltărețu își mută stupii în funcție de culesurile disponibile. Apicultorul spune că activitatea intensă începe în jurul jumătății lunii martie și continuă până spre sfârșitul lunii septembrie, după care începe pregătirea familiilor pentru sezonul rece.
În perioada activă, cei 380 de stupi sunt transportați în diferite regiuni ale țării pentru acces la resurse melifere. După recoltare, mierea este îmbuteliată în propria unitate a familiei, iar etichetele sunt realizate intern. O parte din producție este vândută direct consumatorilor, inclusiv la o tarabă din Piața Obor.
Vânzarea directă poate fi importantă într-un sezon în care valorificarea angro rămâne dificilă. AGRONET.ro a relatat că apicultorii reclamă în 2026 oferte de achiziție care pot coborî sub costul de producție, ceea ce mărește interesul pentru târguri, piețe și alte canale prin care producătorul ajunge fără intermediari la cumpărător.
O regină selecționată a costat 100 de euro
Una dintre investițiile recente ale apicultorului a fost cumpărarea a două regine, fiecare la un preț de 100 de euro. Marinel Băltărețu spune că pe piață există și regine care ajung la 200–300 de euro bucata.
Prețul unei regine depinde de origine, selecție și caracteristicile urmărite de crescător. Într-o stupină de dimensiunea celei din Olt, calitatea mătcilor influențează direct dezvoltarea familiilor, înlocuirea generațiilor de albine și capacitatea coloniei de a intra suficient de puternică în sezonul de producție.
În timpul iernii, Băltărețu estimează că o familie poate avea în jur de 10.000 de albine, iar efectivul poate ajunge primăvara și vara la aproximativ de trei ori acest nivel. După încheierea culesurilor, atenția se mută către hrană, tratamente și pregătirea familiilor pentru iernare.
380 de familii într-un an dificil pentru piața mierii
Dimensiunea stupinei îl plasează pe producător într-o zonă în care valorificarea devine la fel de importantă ca producția. Opt sortimente, îmbutelierea proprie, participarea la târguri și vânzarea în piață permit familiei să nu depindă exclusiv de achizitorii angro.
Contextul sectorului rămâne însă dificil. Producătorii români reclamă presiunea mierii ieftine din import și niveluri de achiziție care nu acoperă întotdeauna costurile. În același timp, Parlamentul discută un proiect de ajutor de minimis de 15 euro pentru fiecare familie de albine, cu condiția propusă ca beneficiarii să poată demonstra comercializarea unei cantități minime de miere. Schema nu este încă deschisă.
Cazul stupinei din Călinești arată astfel o formulă în care producția, deplasarea la cules, procesarea și vânzarea directă sunt integrate în aceeași afacere de familie. Pentru o exploatație cu câteva sute de familii, posibilitatea de a vinde mierea fără a depinde integral de prețul angro poate deveni decisivă pentru venitul final.
