În acest articol
Producția românească de miere este estimată la numai 10.000–15.000 de tone în 2026, iar apicultorii reclamă că o parte din marfă rămâne nevândută deoarece prețurile angro pot coborî sub costurile de producție. Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că presiunea vine în principal din piața europeană, unde mierea din import influențează nivelul ofertelor primite de producătorii români, potrivit Evenimentul Zilei.
Estimarea pentru 2026 reprezintă mai puțin de jumătate din producția unui an considerat normal de sector. Situația trebuie însă privită împreună cu reducerea efectivelor de albine: Coman arată că multe stupine au intrat în actualul sezon cu un număr mult mai mic de familii după pierderile din 2025.
Costul ajunge la 10–11 lei/kg, iar ofertele pot coborî sub acest nivel
Problema principală nu este numai cantitatea produsă, ci valorificarea.
Președintele ACA estimează costul de producție la aproximativ 10–11 lei/kg de miere, în timp ce unele oferte de cumpărare ajung la 9–10 lei/kg. În aceste condiții, vânzarea înseamnă pierdere pentru producător, iar alternativa este păstrarea mierii în stoc în speranța unui preț mai bun.
Situația este compatibilă cu semnalele apărute și în alte zone ale țării. AGRONET.ro a arătat că în Harghita prețurile de achiziție angro raportate în 2026 se situau între aproximativ 8 și 20 lei/kg, în funcție de sortiment și condițiile comerciale.
Răzvan Coman susține că România și-a redus puternic exporturile de miere după 2022 și atribuie situația concurenței exercitate de produsele provenite din China și Ucraina. Afirmația privind oprirea exporturilor reprezintă evaluarea președintelui ACA, nu o statistică oficială potrivit căreia România nu ar mai fi exportat nicio cantitate după acel an.
Importurile ieftine pun presiune pe piața europeană
Problema concurenței externe este una reală la nivel european. Uniunea Europeană este importator net de miere, iar producția proprie nu acoperă integral consumul.
Pe lângă preț, sectorul european se confruntă și cu problema autenticității produselor. AGRONET.ro a analizat datele oficiale ale Comisiei Europene, care arată că 147 dintre cele 320 de probe de miere importată, adică 46%, analizate în acțiunea europeană „From the Hives” au prezentat indicatori de posibilă neconformitate prin existența unor surse de zahăr străine mierii.
Procentul nu înseamnă că 46% din toată mierea importată în UE este demonstrată ca fiind falsificată. El descrie strict probele analizate în campania respectivă.
China a avut cel mai mare număr absolut de probe suspecte: 66 dintre cele 89 analizate. Pentru producătorii europeni, intrarea pe piață a produselor foarte ieftine poate reduce prețurile oferite inclusiv mierii obținute în stupinele locale.
Din 14 iunie 2026, regulile europene de etichetare sunt mai stricte. Pentru amestecurile provenite din mai multe țări trebuie indicate țările de origine și ponderea fiecăreia, ceea ce permite consumatorului să distingă mai ușor între mierea românească și amestecurile din import.
Salcâmul și teiul au produs mai bine decât anul trecut
Deși producția totală rămâne redusă raportat la un an normal, culesurile din 2026 au fost mai favorabile pentru anumite sortimente.
Potrivit președintelui ACA, în acest an s-a obținut miere de salcâm, după un 2025 foarte slab pentru această specie. Au existat și producții de miere de rapiță și tei, iar floarea-soarelui a oferit cules în multe zone.
Problema este că o producție mai bună la stup nu se transformă automat în venit dacă piața angro nu oferă un preț care să acopere costurile.
În cazul mierii de salcâm apare și o dificultate suplimentară. Analizele efectuate pe câteva sute de probe ar fi indicat frecvent ponderi de numai 12–18% polen de salcâm, sub pragurile prevăzute de standardele folosite pentru clasificarea sortimentului. Coman pune diferența pe seama condițiilor actuale de cules și a schimbărilor climatice.
Apicultorii așteaptă și o soluție pentru sprijinul de 15 euro pe familie
Presiunea de piață apare într-un moment în care sectorul discută și un nou mecanism de sprijin.
Un proiect aflat în Parlament propune un ajutor de minimis de 15 euro pentru fiecare familie de albine, dar introduce condiția comercializării a cel puțin 6 kg de miere pe familie pe an. AGRONET.ro a prezentat condițiile proiectului, care nu reprezintă încă o schemă deschisă pentru depunerea cererilor.
Pentru apicultori, condiția de comercializare devine sensibilă tocmai într-un sezon în care problema principală este dificultatea de a vinde mierea la un preț care să acopere costurile.
Târgul Național al Mierii, între 11 și 13 septembrie
Târgul Național al Mierii se desfășoară între 11 și 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură, cu 94 de expozanți.
Vânzarea directă către consumatori rămâne una dintre variantele prin care apicultorii pot obține un preț mai bun decât în circuitul angro. Pentru sector, însă, problema structurală rămâne aceeași: producția românească trebuie să concureze pe o piață europeană deschisă importurilor, în timp ce costurile din stupină limitează cât de mult poate coborî prețul fără ca exploatația să intre pe pierdere.
