În acest articol
România caută modele europene pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, după participarea la reuniunea ambasadorilor agriculturii ecologice desfășurată între 8 și 10 septembrie 2026 în Irlanda, în cadrul Președinției irlandeze a Consiliului UE. România a fost reprezentată de Viorel Morărescu, director în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ambasador național al agriculturii ecologice, potrivit Agrobiznes.
Reuniunea a urmărit schimbul de experiență între statele membre pe întregul lanț al agriculturii ecologice, de la producția din ferme și cercetare până la procesare și accesul produselor pe piață. Pentru România, interesul practic este identificarea unor modele care pot crește valoarea producției ecologice, nu doar suprafața certificată.
Ferme, cercetare și procesare analizate în Irlanda
Programul a inclus vizite la ferme ecologice, centre de cercetare și unități de procesare. Participanții au analizat soluții deja utilizate în producție și modul în care cercetarea este conectată cu fermierii și procesatorii.
Discuțiile au vizat în special:
- dezvoltarea fermelor ecologice;
- cercetarea aplicată;
- cooperarea dintre producători și procesatori;
- creșterea valorii adăugate a produselor;
- accesul produselor ecologice pe piață;
- relația dintre producători și consumatori.
Participarea la reuniune nu înseamnă lansarea unui nou program de finanțare sau a unei scheme de sprijin pentru fermele ecologice din România. În informațiile disponibile nu sunt anunțate bugete, termene de aplicare sau noi condiții de eligibilitate.
UE este încă departe de obiectivul de 25% agricultură ecologică
Schimbul de experiență are loc în contextul în care Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul ca cel puțin 25% din suprafața agricolă utilizată să fie lucrată în sistem ecologic până în 2030.
Cele mai recente date consolidate prezentate de Eurostat indică pentru 2023 o pondere de aproximativ 10,8% la nivelul Uniunii Europene. Sectorul trebuie, așadar, să crească substanțial în următorii ani pentru apropierea de ținta europeană.
Eurostat arată și diferențe foarte mari între regiuni. În 2023, numai 10 dintre cele 242 de regiuni europene pentru care existau date depășeau pragul de 25%. La polul opus, existau 46 de regiuni cu mai puțin de 3% din suprafața agricolă utilizată în sistem ecologic, inclusiv patru regiuni din România.
Problema nu este doar conversia terenurilor
Pentru ferme, extinderea agriculturii ecologice depinde și de existența unei piețe capabile să remunereze costurile și restricțiile specifice sistemului de producție.
Certificarea și conversia unei suprafețe nu rezolvă automat problemele de valorificare. Sunt necesare capacități de procesare, contracte comerciale, logistică și o cerere suficientă pentru produsele certificate.
Tocmai această legătură dintre fermă, cercetare, procesare și piață a fost una dintre temele reuniunii din Irlanda. Modelele analizate pot fi relevante pentru România în măsura în care duc la soluții aplicabile economic fermelor și procesatorilor.
Următorul pas este adaptarea modelelor la condițiile din România
Reuniunea din Irlanda a avut caracter de schimb de experiență, iar informațiile disponibile nu indică adoptarea unor măsuri obligatorii pentru fermierii români.
Efectul pentru sector va depinde de măsura în care Ministerul Agriculturii va transforma experiențele analizate în politici, proiecte de cercetare, soluții pentru procesare sau măsuri care facilitează accesul produselor ecologice pe piață.
Pentru fermele românești, dezvoltarea sectorului ecologic va depinde astfel nu doar de numărul de hectare intrate în conversie, ci și de posibilitatea de a obține o valoare mai mare pentru producția certificată.
