În acest articol
România încearcă să transforme acordul cu China în exporturi efective de lactate, iar ANSVSA pregătește un circuit mai direct între procesatorii eligibili și reprezentanții economici români din Beijing și Shanghai, potrivit informațiilor publicate de G4Food. Pentru industria laptelui, etapa importantă începe abia acum: protocoalele sanitare semnate în martie 2026 au creat cadrul de acces, dar fiecare fabrică trebuie evaluată, înregistrată și autorizată înainte de a putea livra pe piața chineză.
Miza este deschiderea unui canal suplimentar de vânzare pentru lapte și produse cu valoare adăugată, precum brânzeturile, laptele praf și zerul. În luna mai, cinci producători români de lactate își exprimaseră deja intenția de a exporta în China. Trecerea de la intenție la contracte comerciale depinde însă de finalizarea formalităților și de capacitatea companiilor de a asigura volume, continuitate și logistică pentru o piață aflată la mare distanță.
Fabricile trebuie autorizate individual
Protocoalele semnate în martie de ANSVSA și Administrația Generală a Vămilor din Republica Populară Chineză stabilesc condițiile sanitare pentru trei categorii de produse românești: lactate, carne de pasăre tratată termic și produse acvatice sălbatice.
În cazul industriei laptelui, existența protocolului nu echivalează cu autorizarea tuturor fabricilor. ANSVSA trebuie să evalueze unitățile interesate, să verifice respectarea cerințelor chineze și să emită certificatele sanitare necesare exportului.
Procesatorii trebuie, de asemenea, să parcurgă procedura de înregistrare în sistemul vamal chinez prin platforma China Import Food Enterprises Registration, CIFER. Cerințele se referă inclusiv la fabricile de procesare și la proveniența materiei prime din exploatații aflate sub supraveghere sanitar-veterinară.
În practică, traseul către primul transport comercial presupune mai multe etape:
- evaluarea unității de procesare și verificarea conformității;
- pregătirea documentației solicitate pentru accesul pe piața chineză;
- înregistrarea fabricii în sistemul CIFER;
- obținerea certificatelor sanitare pentru export;
- identificarea unui importator sau distribuitor;
- adaptarea produselor și ambalajelor la cerințele pieței;
- organizarea transportului, inclusiv în regim frigorific acolo unde produsul o impune.
APRIL va centraliza interesul procesatorilor
Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, APRIL, va centraliza solicitările companiilor interesate și va transmite membrilor cerințele tehnice aplicabile. Organizația ar urma să sprijine și pregătirea documentației, în timp ce ANSVSA rămâne instituția responsabilă pentru controlul sanitar-veterinar și certificare.
Noul mecanism analizat de autorități urmărește ca procesatorii care îndeplinesc condițiile să poată comunica direct cu reprezentanții economici români din Beijing și Shanghai. Obiectivul este reducerea timpului consumat pentru clarificarea documentelor și rezolvarea mai rapidă a problemelor administrative care apar în procesul de autorizare.
Pentru companiile din sector, acest lucru poate fi mai important decât simpla existență a protocolului bilateral. Accesul sanitar deschide formal piața, dar exportul apare numai după ce fabrica este acceptată, există un cumpărător și poate fi construit un lanț logistic viabil.
Lactatele sunt unul dintre principalele sectoare exportatoare ale UE
Contextul european arată dimensiunea comercială a sectorului. În primele cinci luni din 2026, produsele lactate au generat un excedent comercial de 7,429 miliarde de euro pentru Uniunea Europeană, fiind a doua categorie agroalimentară după excedent, după produsele din cereale și morărit. Datele au fost analizate de AGRONET.ro în bilanțul comerțului agroalimentar al UE.
Procesatorii români intră astfel pe piața internațională într-un sector în care concurența europeană este deja puternică. O autorizație pentru China nu rezolvă singură această problemă: prețul, sortimentul, capacitatea de livrare constantă și relația cu importatorii vor decide dacă accesul formal se transformă în comenzi.
În același timp, oferta europeană de lapte rămâne sensibilă la evoluția producției. AGRONET.ro a relatat recent că estimarea de creștere a producției europene pentru 2026 a fost revizuită de la 1,8% la 1,3%, după efectele temperaturilor ridicate în mai multe țări producătoare. Pentru procesatori, deschiderea unor piețe externe noi devine cu atât mai relevantă cu cât echilibrul dintre materia primă disponibilă, prețurile interne și cererea de produse procesate se poate modifica rapid.
Exporturile pot crea o piață suplimentară pentru laptele românesc
Pentru ferme, efectul nu va veni direct din semnarea protocolului, ci din volumele pe care procesatorii români vor reuși efectiv să le vândă. Dacă accesul în China generează contracte constante pentru brânzeturi, lapte praf, zer sau alte lactate, fabricile pot avea o piață suplimentară pentru materia primă colectată în România.
Următorul reper concret este autorizarea unităților care și-au exprimat interesul și apariția primelor livrări comerciale. Cele cinci companii interesate în luna mai reprezintă deocamdată intenții de export; dimensiunea reală a oportunității va putea fi evaluată după înregistrarea fabricilor și semnarea contractelor cu partenerii chinezi.
