În acest articol
Două noi focare de variolă ovină au fost confirmate în Gorj și Vâlcea, iar crescătorii din zonele aflate sub restricții trebuie să limiteze strict accesul persoanelor, deplasarea animalelor și contactul dintre turme. Agrointeligența relatează că focarele afectează exploatații din Turcinești, județul Gorj, și Malaia, județul Vâlcea. Apariția bolii în România este confirmată și în sistemul internațional WAHIS al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, unde cel mai recent eveniment raportat pentru variola ovină și caprină în România este datat 6 august 2026.
Focarul din Vâlcea a fost confirmat de Laboratorul Național de Referință la 7 august, potrivit informațiilor transmise de DSVSA Vâlcea. În exploatația din Malaia erau 508 ovine, dintre care 150 prezentau boala la momentul raportării. În Gorj, focarul identificat la 3 august într-o exploatație cu 400 de oi avea 96 de animale bolnave, dintre care 71 muriseră.
Aproape 900 de oi în cele două exploatații
Datele disponibile indică un total de 908 ovine în exploatațiile afectate din Gorj și Vâlcea.
Focar | Efectiv | Animale bolnave | Animale moarte |
|---|---|---|---|
Turcinești, Gorj | 400 oi | 96 | 71 |
Malaia, Vâlcea | 508 oi | 150 | nespecificat |
Total | 908 oi | 246 | cel puțin 71 |
În cazul din Malaia, o parte a efectivului se afla în zona montană Pasul Urdele, pe teritoriul comunei, la limita dintre județele Vâlcea și Gorj. Confirmarea a dus la instituirea unei zone de protecție și la intensificarea supravegherii turmelor din nordul județului.
DSVSA Vâlcea a comunicat că documentația sanitar-veterinară a fost întocmită după confirmarea de laborator și că au fost aplicate măsurile prevăzute pentru controlul bolii.
Accesul persoanelor în stână trebuie redus
Asociația Agricolă „Țara Loviștei” le-a transmis crescătorilor din regiune să limiteze cât mai mult circulația oamenilor între exploatații.
Recomandările pentru fermele din zona afectată includ:
- evitarea accesului persoanelor străine în apropierea turmei;
- evitarea angajării sau aducerii unor ciobani noi în perioada de risc;
- aprovizionarea stânei fără opriri sau contacte cu alte turme;
- verificarea clinică zilnică a oilor și caprelor;
- izolarea imediată a animalelor care prezintă semne suspecte;
- anunțarea medicului veterinar la apariția unei suspiciuni;
- respectarea restricțiilor privind deplasarea animalelor.
Aceste măsuri urmăresc în primul rând reducerea contactelor dintre exploatații. O persoană, o mașină, încălțămintea, echipamentul sau obiectele utilizate succesiv în mai multe turme pot transporta material contaminat.
Mișcarea oilor din zonele de restricție este controlată
Pentru crescătorii aflați în perimetrele stabilite de autoritățile sanitar-veterinare, circulația animalelor devine una dintre cele mai importante restricții.
Asociația „Țara Loviștei” avertizează că ovinele și caprinele nu trebuie scoase din zona de restricție fără autorizarea DSVSA. În perioada următoare sunt prevăzute vizite clinice și controale în turmele din apropierea focarelor.
Măsura are o miză mai mare decât situația unei singure ferme. Deplasarea unui animal infectat, dar aflat încă într-o etapă în care semnele clinice nu sunt evidente, poate introduce virusul într-o nouă exploatație.
ANSVSA include variola ovină și caprină între bolile pentru care supravegherea, notificarea și restricțiile asupra mișcărilor sunt esențiale în controlul focarelor.
Virusul se poate deplasa și prin echipamente contaminate
Variola ovină și caprină este o boală virală contagioasă a micilor rumegătoare. Transmiterea se poate produce prin contactul direct dintre animale, prin secreții și aerosoli și prin materiale sau suprafețe contaminate.
Pentru o stână, acest lucru face relevante inclusiv operațiunile obișnuite: transportul hranei, circulația mașinilor, mutarea personalului, folosirea în comun a echipamentelor și apropierea turmelor la pășunat.
De aceea, separarea fluxurilor dintre exploatații este una dintre măsurile practice cele mai importante în perioada în care există focare în regiune.
România avea deja focare în alte județe
Cele două cazuri din Gorj și Vâlcea nu sunt primele confirmate în România în 2026.
La 31 iulie, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat un focar în Popești, județul Iași. În exploatația respectivă muriseră 34 de animale, iar alte 462 de ovine erau considerate susceptibile.
În iunie fuseseră raportate focare active și în patru localități din județul Mureș:
- Toldal – 398 de ovine;
- Dumbrava – 248 de ovine;
- Malea – 830 de ovine;
- Lueriu – 392 de ovine.
Apariția succesivă a focarelor în mai multe județe explică presiunea crescută asupra controlului transporturilor și trasabilității efectivelor.
Situația sanitară afectează și capacitatea de vânzare a fermelor
Pentru crescători, efectul nu se limitează la animalele din exploatația infectată. O zonă de restricție poate bloca temporar mișcarea și comercializarea efectivelor din ferme care nu au animale bolnave.
Aceasta înseamnă costuri suplimentare cu:
- furajele;
- apa;
- forța de muncă;
- întreținerea efectivelor care trebuiau vândute;
- transporturile amânate;
- contractele comerciale care nu mai pot fi executate la termen.
Sectorul ovin este deja afectat în 2026 de restricțiile comerciale provocate de pesta micilor rumegătoare, o boală diferită de variola ovină. Noile focare complică suplimentar situația sanitar-veterinară și argumentele României pentru redeschiderea piețelor.
Ce trebuie urmărit zilnic în turmă
Pentru fermele din zonele afectate, controlul zilnic al animalelor este esențial. Orice modificare neobișnuită a stării generale trebuie semnalată medicului veterinar, mai ales într-o exploatație aflată în apropierea unui focar.
Autoritățile sanitar-veterinare vor continua examinarea turmelor din zonele de restricție, iar crescătorii trebuie să poată prezenta situația efectivului și mișcările animalelor.
Cele două focare din Gorj și Vâlcea arată cât de rapid poate deveni o problemă regională o boală introdusă într-o singură exploatație. În această etapă, reducerea circulației între turme și respectarea biosecurității sunt principalele măsuri prin care fermele neafectate își pot proteja efectivele.
