Efectivele principalelor specii de animale din Uniunea Europeană au continuat să scadă în 2025, potrivit unei sinteze prezentate de AgroInfo, pe baza datelor comunicate de Agenția Națională pentru Zootehnie și preluate de la Eurostat. Datele arată că reducerea numărului de porcine, bovine, ovine și caprine nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-o tendință descendentă care se întinde pe ultimul deceniu.
În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat 131,5 milioane de porcine, cu 0,5% mai puține decât în anul precedent. Efectivele de bovine au ajuns la 71,6 milioane de capete, în scădere cu 0,4%, în timp ce numărul ovinelor a coborât la 55,3 milioane, cu 2,2% sub nivelul din 2024. Cea mai mare reducere anuală a fost consemnată la caprine, ale căror efective au scăzut cu 2,5%, până la 10,2 milioane de capete.
| Specie | Efective în UE în 2025 | Evoluție față de 2024 |
|---|---|---|
| Porcine | 131,5 milioane de capete | -0,5% |
| Bovine | 71,6 milioane de capete | -0,4% |
| Ovine | 55,3 milioane de capete | -2,2% |
| Caprine | 10,2 milioane de capete | -2,5% |
Scăderile sunt mult mai mari raportat la 2015
Analiza pe termen lung indică o contracție mult mai accentuată. Între 2015 și 2025, efectivele de porcine din Uniunea Europeană s-au redus cu 8,9%, iar cele de bovine cu 9,7%.
La ovine, declinul a ajuns la 12,2%, în timp ce efectivele de caprine au scăzut cu 17,5%, cel mai sever recul dintre toate categoriile analizate.
| Specie | Scădere în perioada 2015-2025 |
|---|---|
| Porcine | -8,9% |
| Bovine | -9,7% |
| Ovine | -12,2% |
| Caprine | -17,5% |
Această evoluție arată că zootehnia europeană trece printr-o schimbare structurală, determinată de mai mulți factori care acționează simultan. Printre aceștia se numără costurile ridicate de producție, volatilitatea prețurilor la furaje și energie, lipsa forței de muncă, cerințele de mediu și normele mai stricte privind bunăstarea animalelor.
Presiunile economice afectează în special fermele mici și mijlocii, care au resurse mai reduse pentru investiții și întâmpină dificultăți în menținerea efectivelor. În același timp, unele exploatații aleg să reducă numărul de animale și să se concentreze pe productivitate, automatizare și control mai bun al costurilor.
Ce înseamnă tendința pentru fermele din România
Datele prezentate sunt la nivelul Uniunii Europene și nu reprezintă un bilanț separat al efectivelor din România. Totuși, Agenția Națională pentru Zootehnie folosește aceste informații pentru a evidenția contextul în care funcționează și fermele românești.
În opinia instituției, scăderea numărului total de animale trebuie compensată prin creșterea performanței individuale. Cu alte cuvinte, fermele trebuie să obțină producții mai bune de lapte, carne sau material de reproducție de la fiecare animal, fără ca acest lucru să afecteze sănătatea și bunăstarea efectivelor.
Direcțiile considerate importante sunt:
- ameliorarea genetică și selecția animalelor cu performanțe mai bune;
- folosirea tehnologiilor moderne de nutriție;
- digitalizarea evidenței și a managementului fermei;
- monitorizarea sănătății și reproducției;
- reducerea pierderilor și optimizarea costurilor de producție.
Productivitatea devine esențială
Ameliorarea genetică poate contribui la creșterea producției și la obținerea unor animale mai rezistente, însă rezultatele apar numai dacă este însoțită de hrană corespunzătoare, condiții bune de întreținere și control sanitar-veterinar.
Digitalizarea poate ajuta fermierii să urmărească mai exact producția fiecărui animal, consumul de furaje, starea de sănătate și intervalele de reproducție. Aceste informații permit luarea mai rapidă a deciziilor și identificarea pierderilor care, într-o fermă mare, pot avea un impact economic semnificativ.
Scăderea efectivelor nu înseamnă automat și o reducere proporțională a producției, dacă randamentul fiecărui animal crește. Totuși, o contracție prelungită poate afecta capacitatea de producție, numărul fermelor active, locurile de muncă din mediul rural și disponibilitatea materiei prime pentru industria alimentară.
Datele Eurostat pentru 2025 confirmă astfel o tendință începută cu mai mulți ani în urmă. Pentru zootehnia românească, provocarea este menținerea fermelor viabile într-o piață europeană cu efective tot mai mici, costuri ridicate și cerințe tehnice din ce în ce mai stricte.
